Rîșcani (sector)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sectorul Rîșcani)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru un oraș din Republica Moldova, vedeți Râșcani.
Râșcani
—  Sector al Chișinăului  —
Intersecţia PanCom
Intersecţia PanCom

Țară  Republica Moldova
Municipiu Flagge-Chisinau-01-11 (Flagge).png Chișinău

Localități componenete Cricova, Ciorescu, Grătiești, Stăuceni

Guvernare
 - Pretor Nicolae Balaur
 - Vicepretor Vasile Meriacre

Populație (2013)[1]
 - Sector 139800 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 01xxxx
Prefix telefonic +22 (x1)
Plăcuțe de înmatriculare C și K

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata

Sectorul Râșcani în Chișinău
Sectorul Râșcani în Chișinău

Sectorul Râșcani pe atunci satul omonim este atestat pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu moșia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat - Visterniceni.

În 1772, unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume, Constantin Râșcanu a devenit posesorul părții de sud - est a moșiei Visterniceni. Genealogistul Gheorghe Ghibănescu a consacrat în 1915 familiei Râșcanu volumul X al seriei sale Surete și Izvoade. În acest volum a fost publicat și arborele genealogic al familiei[2] care ulterior a fost completat de istoricul Gheorghe G. Bezviconi[3] iar apoi actualizat de arhitectul Dan Râșcanu. Fiul lui Constantin Râșcanu, Dumitru era mareșalul nobilimii din Basarabia și avea în stăpânire jumătate din moșia Visterniceniului, precum și moșiile Bubuieci, Chițcani și Poșta Veche, localități cuprinse actualmente în hotarele Chișinăului.

Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Împărați Constantin și Elena pe pereții căreia de rând cu alte inscripții se mai putea citi următoarele:

  • Această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, în anul 1777.

Istoria modernă a sectorului Râșcani începe la 12 aprilie 1941, cînd prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM orașul Chișinău a fost divizat în trei raioane: Lenin, Krasnoarmeisk și Stalin / actualmente sectorul Râșcani/.

În perioada celui de al doilea război mondial executivele raionale și-au suspendat activitatea. Primele alegeri au avut loc abia în 27 decembrie 1947.

În 28 noiembrie 1961 raionul Stalin a fost redenumit în raionul Octombrie. În componența raionului au fost incluse sovietele sătești Râșcani și Muncești.

Din 25 septembrie 1991 în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 535 „Cu privire la funcționarea Primăriei orașului Chișinău în perioada de tranziție la noua diviziune teritorial - administrativă" organul executiv al orașului devine Primăria, iar comitetele executive ale celor cinci soviete raionale de deputați ai poporului sînt organizate în preturi cu revederea denumirii lor, inclusiv a raionului Octombrie în sectorul Râșcani, ca subdiviziune a Primăriei municipiului Chișinău.

Clădiri de referință în sectorul Râșcani:

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Anuarul Chișinău. 2013
  2. ^ Arborele genealogic al familiei Râșcanu
  3. ^ Gheorghe G. Bezviconi Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol.I și vol.II, București - 1940-1943