Sălăjan (cartier)
Aspect
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sălăjan | |
| — cartier din București[*] — | |
| Țară | |
|---|---|
| Municipiu | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Sălăjan este un cartier din sectorul 3 al Bucureștiului.[1] Este situat în apropierea cartierelor Ozana și Trapezului. În vecinătate se află centrala termică „C.E.T. București Sud”. Cartierul este străbătut de Bulevardele Nicolae Grigorescu și Camil Ressu. În cartierul Sălăjan se află „Piața Titan”.
Originea numelui cartierului
[modificare | modificare sursă]- În perioada comunistă, zona a primit numele lui Leontin Sălăjan, atât cartierul, cât și străzi, piețe sau alte obiective din sectorul muncitoresc în dezvoltare.
- De exemplu, Bulevardul Leontin Sălăjan (redenumit ulterior Bd. Nicolae Grigorescu) și piața/stația din zonă purtau inițial numele său.
- După 1990, multe dintre aceste denumiri au fost schimbate, dar numele cartierului Sălăjan a rămas în uz popular pentru zonă.
Context urban și istoric
[modificare | modificare sursă]- Teritoriul actual al cartierului Sălăjan era inițial parte din comuna suburbană Dudești-Cioplea și a fost integrat în București după 1950, pe măsură ce s-au construit blocuri pentru clasa muncitoare. [2]
Situația astăzi
[modificare | modificare sursă]- În practică, în uzul curent și în comunicare publică zona din Sectorul 3 a Bucureștiului este numită „Sălăjan” – de exemplu în știri locale sau comunicate despre lucrări, se face referire la „cartierul Sălăjan”.
- În planurile de dezvoltare urbană recente, cum este noul Plan Urbanistic General (PUG) pentru București, „Sălăjan” apare ca denumire de cartier sau zonă — inclusiv alături de alte nume cu rezonanță istorică, ceea ce indică faptul că termenul este recunoscut într-o anumită măsură chiar în documente administrative sau de planificare.
- Totuși, nu este o unitate administrativă oficială separată cu hotar legal bine definit, ca de exemplu un „cartier” în sens juridic strict legat de o hotărâre de Consiliu General aprobată și publicată recent. Denumirea este predominant una de uz cotidian și urbanistic folosită de locuitori, media și planificatori. [3]
Mențiuni în cultura populară și media
[modificare | modificare sursă]Muzică
[modificare | modificare sursă]- Puya (Dragoș Gărdescu), rapper român, a declarat în mai multe contexte că a crescut în cartierul Sălăjan, experiența vieții de cartier din această zonă a Sectorului 3 influențându-i formarea artistică și tematica lirică. În creația sa muzicală, Puya abordează frecvent subiecte legate de viața urbană, comunitate și realități sociale specifice cartierelor bucureștene, Sălăjanul fiind asociat cu rădăcinile sale personale și artistice.
- Partizan, trupă românească de rock alternativ, a făcut referiri directe la cartierul Sălăjan în piesele „Sălăjan” și „Nori peste Sălăjan”. În contextul esteticii trupei, Sălăjanul apare ca un reper urban și simbolic, integrat într-un imaginar legat de estul Bucureștiului (Balta Albă, Titan), frecvent prezent în versurile și temele abordate de formație.
Mijloace de transport
[modificare | modificare sursă]- Tramvaie și autobuze
- 19, 27, 40, 101, 102, 243, 311
- Metrou
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „www.imobiliare.ro”. imobiliare.ro. Accesat în .
- ↑ Dohotariu, Antoaneta (). „Sălăjan, vatra boierilor Dudescu acoperită de blocuri. Cum de a rămas singurul cartier din București care încă mai poartă numele unui stalinist sinistru • CARTIERUL MEU”. B365. Accesat în .
- ↑ Mihai, Alina (). „Care sunt cartierele din București în noul plan urbanistic general pus în dezbatere publică de Nicușor Dan / Nume de cartiere cu rezonanță comunistă păstrate în Capitală: IMGB, 23 august, Sălăjan / Șeful de proiect: "Le-am grupat în funcție de problematici comune, împărțirea noastră nu a fost una tradițională"”. G4Media.ro. Accesat în .