Sari la conținut

Crângași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Crângași (dezambiguizare).
Crângași
  cartier  

Map
Crângași (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°27′13″N 26°03′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.453488888889°N 26.050080555556°E44.453488888889; 26.050080555556

Țară România
Municipalitate din România București
Sector al BucureștiuluiSector 6

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Blocuri din Cartierul Crângași văzute de pe Lacul Morii.

Crângași este un cartier situat în sectorul 6 al Bucureștiului. Deși limitele sale nu sunt stabilite formal, în general cartierul este identificat ca fiind format din zona de blocuri dintre Străzile Mehadiei/George Vâlsan, Strada Ceahlău și Șoseaua Virtuții, precum și din zona de case dintre Strada Popovăț și Ștrandul Ciurel.[1]

În zona unde azi se întinde cartierul Crângași, au fost găsite monede romane din timpul lui Valentinian I (364-375 d.H.) și un cuptor de ars oale datând tot din sec. al IV-lea.[2]

Satul Crângași apare pe mai multe hărți din secolul al XIX-lea, alături de satele ce vor compune mai târziu cartierul Giulești, precum și de satul Ciurel.[3] Prima extindere a Bucureștiului care include și o parte din cătunul Crângași are loc în 1895.[4]

La începutul secolului al XX-lea acest cătun reprezenta o mică zonă locuită din apropierea râului Dâmbovița, mai exact la granița dintre București și comuna Marele Voievod Mihai, ulterior comuna 16 Februarie. Din 1908, satele dintre oraș și forturi devin comune suburbane, Primăria Bucureștiului devenind responsabilă de regulamentele administrative din aceste comune. Cu toate acestea, condițiile de locuire erau dificile.[5]

În 1926, prin „Legea pentru unificarea administrativă”, o altă parte din satul Crângași, pe direcția căii ferate, este inclusă în București. Restul aparținea de comuna suburbană Principele Carol. O fotografie aeriană din anul următor arată existența unor zone industriale, mai exact 3 fabrici de cărămidă.[6]

După legea administrativă din 1929, comuna Principele Carol a fost redenumită în Regele Mihai I (ulterior Marele Voievod Mihai), fiind subordonată sectorului IV verde.[7]

În perioada dintre cele două războaie, dezvoltarea orașului și a vecinătăților a făcut ca această zonă să fie înconjurată de câteva dintre cele mai importante parcelari din acea perioadă, cum ar fi Regiei, Herescu, Grant, situate pe teritoriul administrativ al capitalei, și Costescu și Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai.

În 1936, se pune temelia Bisericii Belvedere, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Muceniță Ecaterina proiectată în stil neobizantin în anul 1934 de către arhitectul Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Șerpe.[2]

Între 1940 și 1960, terenul din această zonă, mai puțin afectat de inundațiile periodice (primăvara) ale Dâmboviței, a început să fie ocupat în etape succesive de locuințele individuale.[2]

Prima atestare a unor linii de tramvai în zonă datează din 1943, când circulau liniile 38 și 40 ce uneau satele Crângași și Giulești cu Gara de Nor și mai departe cu centrul orașului și Închisoarea Văcărești. În același an se încheie procesul de includere a satului în București, restul comunei Marele Voievod Mihai devenind comună urbană.[8]

În 1946, se înființează organizația de tineret a Partidului Național-Țărănesc, din comuna Voievodul Mihai. Această organizație ținea de sectorul condus de domnul Ion Marinache și a fost consolidată în timpul campaniei electorale din același an, numărând în jur de cinci-șase sute de tineri în circumscripție, de la Podul Grant, cartierul Crângași, până la capătul tramvaielor 11 și 2, la Giulești-Sârbi.[necesită citare]

Când s-a adoptat, în 1950, denumirea administrativă de raioane, cartierele Giulești și Crângași au fost incluse în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej.[9] Anii 1950 au reprezentat o perioadă de dezvoltare edilitară a cartierului, fiind asfaltate și iluminate unele străzi și începerea lucrărilor de construcție ale unui canal colector care să preia noua rețea de canalizare din zona Ciurel-Crângași.[10]

Începând cu anul 1960, pe loturile rămase libere, au început să fie ridicate primele blocuri de locuințe, atât în Crângași, cât și în zona considerată astăzi cartierul Giulești.[11] Unele au fost realizate pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în București, pentru a lucra la sectorul de producție al Institutului de Cercetări Metalurgice (ICEM) aflat în partea dinspre Dâmbovița a cartierului, de unde și denumirea unor blocuri ca ICEM13.[necesită citare]

În urma inundațiilor din 1975, Crângașiul s-a numărat printre cele mai afectate zone. Acest lucru a dus la conceperea și (mai târziu) implementarea unor planuri de regularizare a Dâmboviței și de dezvoltare a cartierului, când au fosat ridicate majoritatea blocurilor de 4, 8 și 10 etaje.[12]

Pe 22 decembrie 1984 a fost inaugurată stația de metrou din zonă,[13] iar în 1986, o mare parte din vechiul cartier a fost dărâmată pentru a face loc Lacului Morii, locatarii zonei fiind mutați în blocurile de pe Șoseaua Crângași, construite cu 2 ani în urmă. Tramvaiul 41 a ajuns pentru prima oară aici în 1984, traseul lui fiind pe întregime deschis în 1987. În primii ani, acesta nu beneficia de un capăt de linie buclă, deoarece șantierele din zonă nu permiteau așa ceva.

La finalul anilor '90, în cartier s-a ridicat o moschee - Moscheea Ar-Rahman - localizată pe strada Munții Gurghiului la nr.50-52. Inițiativa construirii acestui edificiu religios a venit din partea unui comitet al asociației Societatea Culturală Semiluna condusă de către doctorul Ahmed Mazhar Nakechbandi. În prezent, moscheea este activă, beneficiază de prezența unor imami cu studii la Cairo și este deschisă zilnic la toate orele de rugăciune musulmane.

În anul 2011, tot în cartierul Crângași, a început renovarea unor blocuri, fiind intensificată în noiembrie 2018 când renovarea a mai multe blocuri de pe Bd. Constructorilor a început, dar multe din aceste blocuri sunt încă în starea lor originală.

Zona comercială

[modificare | modificare sursă]

Cartierul Crângași este deservit de o piață, Piața Crângași, unde se pot găsi atât produse agroalimentare (fructe, legume, cereale, lactate, produse din care și piscicole), cât și nealimentare (articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, produse electrice și electrocasnice, produse cosmetice etc.). Piața Crângași este operată de un operator privat.[14]

De altfel, cartierul Crângași mai e deservit de un complex comercial aflat în imediata apropiere a secției de poliție nr. 20 și de numeroase magazine, mai mult sau mai puțin specializate, ce se găsesc de o parte și de alta a Căii Crângași, începând de la Podul Grant și până la Parcul Crângași, de-a lungul liniei de de tramvai 41.

În februarie 2006, în imediata apropiere a Parcului Crângași, s-a inaugurat centrul comercial Grant Shopping Center, ce găzduiește aproximativ 50 de magazine plus spații de relaxare, precum un salon de frumusețe și cafenele.[15]

Parcul Crângași și latura de sud-est a Lacului Morii.

În ceea ce privește agrementul, în zona cartierului Crângași se află ștrandul Dâmbovița (Ciurel) și un parc, Parcul Crângași, unde se găsesc 5 terenuri de fotbal, ce se pot închiria contra cost. De curând, în Parcul Crângași a fost ridicată o scenă în aer liber, unde se țin concerte sau se joacă piese de teatru. Principala atracție a cartierului o constituie Lacul Morii, cunoscut și ca Lacul Ciurel.

Din iulie 2006, cartierul Crângași beneficiază și de un panou de escaladă pe Bulevardul Constructorilor, nr. 16 A, în incinta firmei Grant Metal. Accesul la panoul cu o suprafață cățărabilă de 327 metri pătrați se face contra cost.

  1. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. pp. 16–32. Accesat în .
  2. 1 2 3 „Crângași, istoria unui cartier”. ziarullumina.ro. Accesat în .
  3. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. p. 3. Accesat în .
  4. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. p. 30. Accesat în .
  5. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. p. 34. Accesat în .
  6. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. p. 38. Accesat în .
  7. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. pp. 43–44. Accesat în .
  8. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. p. 47. Accesat în .
  9. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. p. 58. Accesat în .
  10. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. pp. 59–63. Accesat în .
  11. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. pp. 64–70. Accesat în .
  12. Andrei Mihail; et al. (). „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1790 – 1990)” (PDF). Studio Zona. pp. 83–99. Accesat în .
  13. „Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2014” (PDF). p. 7. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  14. „Serviciul Administrare Piețe | Administrația Comercială”. administratiacomerciala6.ro. Accesat în .
  15. „Un mall mai mic”. BusinessMagazin. Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Ion Cârstea, Monografia cartierului Crângași din București, Editura Triumf, 2021

Legături externe

[modificare | modificare sursă]