Crângași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Crângași (dezambiguizare).
Crângași
—  cartier  —
Bucharest Quarter Crângaşi.svg
Crângași (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°27′37″N 26°04′14″E

ȚarăFlag of Romania.svg România

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Blocuri din Cartierul Crângaşi văzute de pe Lacul Morii.

Crângași este un cartier situat în sectorul 6 al Bucureștiului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În zona unde azi se întinde cartierul Crângași, în sec. al IV-lea, au fost găsite monede romane din timpul lui Valentinian I (364-375 d.H.) și un cuptor de ars oale.

O hartă statistică întocmită între 1828-1832, și apărută în 1835, amintește despre un cătun neînsemnat, Crângași, cu maximum cinci gospodării.

La începutul secolului al XX-lea acest cătun reprezenta o mică zonă locuită din apropierea râului Dâmbovița, mai exact la granița dintre București și comuna Marele Voievod Mihai, ulterior comuna 16 Februarie.

În 1923, o parte din cătunul Crângași a fost inclus în teritoriul capitalei. În perioada dintre cele două războaie, dezvoltarea orașului și a vecinătăților a făcut ca această zonă să fie înconjurată de câteva dintre cele mai importante parcelari din acea perioadă, cum ar fi Regiei, Herescu, Grant, situate pe teritoriul administrativ al capitalei, și Costescu și Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai.

În 1936, se pune temelia unei adevărate capodopere de arhitectură bisericească în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Muceniță Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Șerpe care, în urma decesului soției sale, a intrat în cinul monahal și a primit numele de Pavel Șerpe.

În perioada interbelică a Bucureștiul, Crângașiul a făcut parte din Sectorul Negru al Capitalei, actualul sector 6, știind fiind faptul că, la momentul respectiv, Bucureștiul era împărțit în cinci sectoare, în cadrul a patru culori: galben, negru, albastru și verde. Când s-a adoptat, în 1952, denumirea administrativă de raioane, sectorul 6 includea raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej și o parte din raionul Lenin.

Între 1940 și 1960, terenul din această zonă, mai puțin afectat de inundațiile periodice (primăvara) ale Dâmboviței, a început să fie ocupat în etape succesive de locuințele individuale, din paiantă și chirpici, ale unor familii sărace.

În 1946, se înființează organizația de tineret a Partidului Național-Țărănesc, din comuna Voievodul Mihai, așa cum se numea atunci actualul cartier Crângași – Giulești. Această organizație ținea de sectorul condus de domnul Ion Marinache și a fost consolidată în timpul campaniei electorale din același an, numărând în jur de cinci-șase sute de tineri în circumscripție, de la Podul Grant, cartierul Crângași, până la capătul tramvaielor 11 și 2, la Giulești-Sârbi.

Începând cu anul 1960, pe loturile rămase libere, au început să fie ridicate primele blocuri de locuințe pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în București, pentru a lucra la sectorul de producție al Institutului de Cercetări Metalurgice (ICEM) aflat pe malul Lacului Morii, de unde și denumirea unor blocuri ca ICEM13. Construcția lor a fost finalizată în 1962.

În urma inundațiilor din anii 70, Crângașiul s-a numărat printre cele mai afectate zone. Cartierul a fost dezvoltat ulterior, când majoritatea blocurilor de 4, 8 și 10 etaje au fost ridicate (mai ales cele din Seria 772, cu 8 etaje din panouri prefabricate, care ocupă o mare parte din cartier). Pe 22 decembrie 1984, stația de metrou din zonă a fost inaugurată, iar în 1986, o mare parte din vechiul cartier a căzut victimă a Lacului Morii, locatarii zonei fiind mutați în blocurile de pe Șoseaua Crângași, construite cu 2 ani în urmă. Tramvaiul 41 a ajuns pentru prima oară aici în 1984, traseul lui fiind pe întregime deschis în 1987. În primii ani, acesta nu beneficia de un capăt de linie buclă, deoarece șantierele din zonă nu permiteau așa ceva, deci linia 41 în primii 3 ani a folosit tramvaie bidirecționale.

În zilele noastre, Crângași este un centru comercial important, găzduind piețe și un centru agroalimentar important. În 2011, renovarea unor blocuri a început, fiind intensificată în noiembrie 2018 când renovarea a mai multe blocuri de pe Bd. Constructorilor a început, dar multe din aceste blocuri sunt încă în starea lor originală.

Zona comercială[modificare | modificare sursă]

Cartierul Crângași este deservit de o piață, Piața Crângași, unde se pot găsi atât produse agroalimentare (fructe, legume, cereale, lactate, produse din care și piscicole), cât și nealimentare (articole de îmbrăcămite, încălțăminte, produse electrice și electrocasnice, produse cosmetice etc.). Piața Crângași se află în jurisdicția Admninistrației Piețelor a Sectorului 6, până în 2005 ea fiind în administrare privată.

De altfel, cartierul Crângași mai e deservit de un complex comercial aflat în imediata apropiere a secției de poliție nr. 20 și de numeroase magazine, mai mult sau mai puțin specializate, ce se găsesc de o parte și de alta a Căii Crângași, începând de la Podul Grant și până la Parcul Crângași, de-a lungul liniei de metrou usor nr. 41.

În februarie 2006, în imediata apropiere a Parcului Crângași, s-a inaugurat centrul comercial Grant Shopping Center, ce găzduiește aproximativ 50 de magazine plus spații de relaxare, precum un salon de frumusețe și cafenele. Grant Shopping Center este situat pe Șoseaua Virtuții, nr. 148, în apropierea stației de metrou Crângași și a stației tramvaiului nr. 41.

Agrement[modificare | modificare sursă]

Parcul Crângaşi şi latura de sud-est a Lacului Morii.

În ceea ce privește agrementul, în zona cartierului Crângași se află ștrandul Dâmbovița, care, pe timpul verii, este deschis și în timpul nopții și un parc, Parcul Crângași, unde se găsesc 5 terenuri de fotbal, ce se pot închiria contra cost. De curând, în Parcul Crângași a fost ridicată o scenă în aer liber, unde se țin concerte sau se joacă piese de teatru. Principala atracție a cartierului o constituie Lacul Morii, cunoscut și ca Lacul Ciurel.

Din iulie 2006, cartierul Crângași beneficiază și de un panou de escaladă pe Bulevardul Constructorilor, nr. 16 A, în incinta firmei Grant Metal. Accesul la panoul cu o suprafață cățărabilă de 327 metri pătrați se face contra cost.

Transport[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]