Piața Romană
| Piața Romană | |
 Piața în ianuarie 2012 | |
 Piața în București | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Localitate | București |
| Coordonate | 44°26′49″N 26°05′48″E / 44.44698889°N 26.09655833°E |
| Sector | sector 1 |
| Date sociale | |
Modifică date / text  | |
Piața Romană este o intersecție majoră din sectorul 1, în centrul Bucureștiului. Două bulevarde importante se intersectează în Piața Romană: bulevardul Lascăr Catargiu (care se îndreaptă spre nord-vest către Piața Victoriei) și bulevardul Magheru (care se îndreaptă spre sud către Piața Universității). Cele două drumuri coincid geografic cu linia M2 de metrou. Bulevardul Dacia străbate Piața de la est la vest.
Istoria[modificare | modificare sursă]
Piața apărut la începutul secolului 20, odată cu dezvoltarea Bulevardelor Lascăr Catargiu și Dacia. Fronturile pieței diferă în mărimi și stiluri, mare parte din Belle Époque și din perioada interbelică.[1] În 1898, piața aflată la intersecția Bulevardului Colței (actualul Bulevard Lascăr Catargiu, redenumit așa mai târziu în 1911) cu Strada Romană (azi, segmentul din Bulevardul Dacia care se continuă cu Strada Mihai Eminescu), Strada Primăverii (azi Strada D.I. Mendeleev) și Strada Cometa (azi Strada Căderea Bastiliei) primește denumirea de „Piața Romană”.[2]
Între 1997 și 2010, în piață era o Lupa Capitolina, un simbol al latinității. Mai târziu, statuia a fost mutată la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Lipscani.
![Casa Nicolae Petrașcu, 1900-1904, de Ion Mincu[3]](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/1%2C_Pia%C8%9Ba_Roman%C4%83%2C_Bucharest_%28Romania%29_8.jpg/246px-1%2C_Pia%C8%9Ba_Roman%C4%83%2C_Bucharest_%28Romania%29_8.jpg)
Casa Nicolae Petrașcu, 1900-1904, de Ion Mincu[3]
![Casa Gheorghe Petrașcu, 1912, de Spiru Cegăneanu[4]](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/5%2C_Pia%C8%9Ba_Roman%C4%83%2C_Bucharest_%28Romania%29_4.jpg/281px-5%2C_Pia%C8%9Ba_Roman%C4%83%2C_Bucharest_%28Romania%29_4.jpg)
Casa Gheorghe Petrașcu, 1912, de Spiru Cegăneanu[4]
![Academia de Studii Economice (ASE), 1916-1926, de Grigore Cerkez, Edmond van Sannen Algi[5]](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Academia_de_Studii_Economice.jpg/315px-Academia_de_Studii_Economice.jpg)
Academia de Studii Economice (ASE), 1916-1926, de Grigore Cerkez, Edmond van Sannen Algi[5]
Casa Nanu-Muscel, dată necunoscută, de Ernest Doneaud
Casa Sabba Ștefănescu, dată necunoscută, arhitect necunoscut
![Bloc cu colonadă, 1955-1959, de Sofia Ungureanu[6]](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Piata_Romana_-_Iarna.jpg/374px-Piata_Romana_-_Iarna.jpg)
Bloc cu colonadă, 1955-1959, de Sofia Ungureanu[6]
![Casa Nicolae Petrașcu, 1900-1904, de Ion Mincu[3]](/wiki/Fi%C8%99ier:1,_Pia%C8%9Ba_Roman%C4%83,_Bucharest_(Romania)_8.jpg)
![Casa Gheorghe Petrașcu, 1912, de Spiru Cegăneanu[4]](/wiki/Fi%C8%99ier:5,_Pia%C8%9Ba_Roman%C4%83,_Bucharest_(Romania)_4.jpg)
![Academia de Studii Economice (ASE), 1916-1926, de Grigore Cerkez, Edmond van Sannen Algi[5]](/wiki/Fi%C8%99ier:Academia_de_Studii_Economice.jpg)
Economia zonei[modificare | modificare sursă]
Piața Romană reprezintă pentru proprietarii de restaurante, hoteluri și magazine de haine un business de 60-70 de milioane de euro anual.[7] Cel mai important jucător din zona care începe cu restaurantul McDonald's și magazinul Miniprix, continuă până la ASE și la hotelul Duke pentru a merge apoi până la cafenelele de pe Dorobanți și la barurile din piața Lahovari, este Academia de Studii Economice din București (ASE).[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.
- ^ Lascu, Nicolae (). Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial. Simetria. p. 48.
- ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.
- ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.
- ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 81. ISBN 978-973-0-23884-6.
- ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 81. ISBN 978-973-0-23884-6.
- ^ a b Piața Romană, un business de 60 de milioane de euro, 4 aprilie 2012, Roșca, Business Magazin, accesat la 7 aprilie 2012
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Piața romană live webcam Arhivat în , la Wayback Machine.
- Străzile Bucureștilor – mică istorie sentimentală în imagini (LIII). Piețele orașului: Romană, 11 ianuarie 2013, Dr. Alexandru Popescu, Ziarul de Duminică
 | Acest articol despre București este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |