Puciul de la berărie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Bundesarchiv Bild 119-1486, Hitler-Putsch, München, Marienplatz.jpg

Puciul de la berărie (în germană numit Hitlerputsch sau Hitler-Ludendorff-Putsch) a fost o tentativă eșuată de lovitură de stat ce a avut loc între seara zilei de joi, 8 noiembrie, și după amiaza zilei de 9 noiembrie 1923, când liderul partidului nazist, Adolf Hitler, împreună cu generalul Erich Ludendorff, ambii veterani ai Primului Război Mondial, precum și alți lideri ai organizației Kampfbund au încercat să preia puterea politică în München, Bavaria și Germania. Aproximativ 2000 de germani au mărșăluit spre Feldherrnhalle, în centrul orașului, dar au fost întâmpinați de un cordon de polițiști, întâlnire ce s-a sondaj cu moartea a 16 membri de partid și 4 ofițeri de poliție.

Adolf Hitler a fost rănit în urma incleştării, dar a scăpat și s-a refugiat la țară. Două zile mai târziu a fost arestat și acuzat de trădare.

Puciul a fost cel care l-a adus pe Hitler în atenția publicului, nu doar german ci și internațional, pentru prima data. Arestului i-a urmat o serie de procese ce s-a întins pe o perioada de 24 de zile. Mărturiile din tribunale au fost publicate, fapt ce i-a oferit lui Hitler prilejul de a-şi exprima sentimentele naționaliste unui auditoriu larg. Decizia curții de judecatăa fost condamnarea viitorului lider la 5 ani de închisoare în penitenciarul Landsberg unde Hitler va dicta Mein Kampf "conlocatarilor" Emil Maurice și Rudolf Hess. Pe 20 decembrie 1924, la doar 9 luni de la întemnițare, Adolf Hitler va fi eliberat. Insurecția marchează începutul unui nou stil de acțiune al lui Hitler, întrucât de acum înainte se va concentra mai mult pe obținerea puterii prin mijloace legale decât prin cele condamnate în constituția statului.