Völkischer Beobachter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Völkischer Beobachter

Völkischer Beobachter, edița din 31 ianuarie 1933
Informații generale
Țara Germania  Modificați la Wikidata
Tiporganul de presă al NSDAP
ProprietarPartidului Muncitoresc Național-Socialist German
Redactor-șefDietrich Eckart
Data fondării1920
LimbăGermană
Încetarea aparițieiaprilie 1945
Frecvențasăptămânal până la 8 februarie 1923
ulterior cotidian
SediuBerlin
Prezență online

Ziarul Völkischer Beobachter la 27 ianuarie 1932

Völkischer Beobachter a fost organul de presă al Partidului Muncitoresc Național-Socialist German (NSDAP) începând din 1920.

Völkischer Beobachter s-a format prin redenumirea ziarului Münchener Beobachter, înființat în 1887 la München, care a fost cumpărat în 1918 de societatea Thule. Cu un tiraj de circa 11.000 de exemplare, era una din cele mai importante publicații din capitala Bavariei, cu o penetrare profundă în rândul maselor populare. Datorită poziției sale bune pe piață, Dietrich Eckart, editorul săptămânalului antisemit "Auf gut deutsch" a impulsionat cumpărarea ziarului de către NSDAP[1], realizată la 17 decembrie 1920. Tot el a fost redactor șef în perioada 1921-1923[2].

Sub conducerea lui Adolf Hitler, NSDAP a imprimat săptămânalului Völkische Beobachter un stil editorial pe înțelesul oamenilor cu mai puțină educație, cu scopul de a-l transforma într-un instrument important de agitație a propagandei național-socialiste.[1]

Începând cu 8 februarie 1923, publicația a devenit cotidian, al cărui redactor șef a devenit Alfred Rosenberg (1923-1938) urmat de Wilhelm Weiß (1938-1945)[2]. Între începutul anului 1921 și toamna anului 1923, tirajul a crescut de la 8.000 la 25.000 de exemplare, în special datorită creșterii cererii după ocuparea regiunii Ruhr, în 1923.[1]

După interzicerea NSDAP, ca urmare a puciului eșuat, organizat de Hitler în noiembrie 1923, Völkischer Beobachter și-a încetat apariția. După reînființarea partidului, la 26 februarie 1925, publicația și-a reluat apariția. În 1926, în ziar au fost publicate primele fotografii, realizate de Heinrich Hoffmann. Până în 1931, tirajul a crescut continuu, ajungând la 120.000 de exemplare.[1]

După preluarea puterii de către naziști, tirajul a crescut vertiginos, de la circa 336.500 exemplare în 1934 la circa 1,7 milioane în 1944. În calitate de organ de presă al NSDAP, Völkischer Beobachter a devenit un fel de Buletin oficial de masă al regimului nazist, ale cărui comunicate aveau caracter oficial.[1]

Völkischer Beobachter apărea zilnic, cu excepția duminicii. Avea subtitlul Kampfblatt der national-sozialistischen Bewegung Großdeutschlands (Foaie de luptă a mișcării național-socialiste a Germaniei Mari).[3]

Începând cu 1931, au existat două ediții diferite:[3]

  • Reichsausgabe („Ediția imperială”, publicată la Berlin)
  • Bayernausgabe („Ediția bavareză”, publicată la München)

Din 1938, după Anschluss, a existat și o a treia ediție, publicată la Viena.

Până în 1933, a apărut și suplimentul săptămânal Der SA-Mann.[3]

Völkischer Beobachter și-a încetat activitatea în aprilie 1945, cu câteva zile înainte de capitularea Germaniei naziste.[1] Ultimul număr a fost tipărit la 10 aprilie 1945, dar nu a mai fost distribuit.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Der Völkische Beobachter
  2. ^ a b c Historisches Lexikon Bayerns
  3. ^ a b c „Hitlerjugendzeitung: Völkischer Beobachter”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Detlef Mühlberger, Hitler's Voice: The Völkischer Beobachter, 1920-1933, Volumul 2, 398 pagini, Editura Peter Lang, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Völkischer Beobachter la Wikimedia Commons