Paul Constantinescu

Premiul II (1932), Mențiunea a II-a (1934) și Premiul I (1938) de compoziție „George Enescu”. Premiul „Anhauch” (1937), Premiul de Stat, clasa II (1954)

Profesor pentru

Laurențiu Profeta

Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploiești - d. 20 decembrie 1963, București) a fost un compozitor român de origine evreiască ^[2], membru corespondent (1963) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București.Constantinescu a fost un talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.

Studii

Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală).^{[necesită citare]} Din 1933 și până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziția).^{[necesită citare]}

Activitate

A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul din București.^{[necesită citare]} Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din București.^{[necesită citare]} A întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune.^{[necesită citare]} A fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea română.^{[necesită citare]}

Caracteristici stilistice

Întreaga sa creație arată orientarea spre valorificarea valențelor folclorului și ale melosului psaltic, bizantin. A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.

Principalele creații

Muzică de teatru liric

1935 – O Noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte;
1938 - Meșterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul;
1939 – Nuntă în Carpați, poem coregrafic;
1955 – Pană Lesnea Rusalim, operă.

Muzică simfonică

1930-1936 – Suita românească
1937 – Simfonieta
1944 - Simfonia a I-a
1946 – Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, pentru violoncel și orchestră
1952 – Concert pentru pian și orchestră
1955 – Concertul pentru orchestră de coarde
1957 – Concert pentru vioară și orchestră
1960 – Concert pentru harpă și orchestră
1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
1963 - Simfonia ploieșteană

Muzică vocal-simfonică

1936 – Ryga Crypto și Lapona Enigel
1943 – Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști
1947 – Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun

Muzică de cameră

1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă și violoncel
1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
1947 – Concert pentru cvartet de coarde
1950 – Baladă haiducească pentru violoncel și pian

Muzică pentru pian:

1951 – Trei piese pentru pian
1957 – Toco-Toccatina

Muzică corală:

1952 – Miorița, poem coral

4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu:

Freamăt de codru
La mijloc de codru des
Peste vârfuri
Stelele-n cer

Muzică vocală:

numeroase lieduri, pe versuri de Eminescu, Coșbuc, Goga, Șt. O. Iosif, Cicerone Theodorescu etc.

Muzică de film:

1952 – O noapte furtunoasă
1953 – O scrisoare pierdută
1956 – Moara cu noroc

Concursul „Paul Constantinescu”

Anual se organizează la Ploiești concursul național de interpretare și creație muzicală „Paul Constantinescu”, pentru elevi, studenți și absolvenți, cu următoarele secții: pian, vioară, canto, compoziție.

Cetățean de onoare

În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat post-mortem, titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Ploiești, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naștere, pentru contribuția deosebită adusă la îmbogățirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploiești, precum și pentru promovarea imaginii orașului, prin creația sa componistică, pe plan național și internațional.^[3]

Note

Bibliografie

Tomescu, Vasile (1967): Paul Constantinescu. București: Editura muzicală
Ionașcu, Stelian: Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București: Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române
Hârlav-Maistorovici, Sanda (2004): Paul Constaninescu. Despre poezia muzicii, Ploiești: Editura Premier
Hârlav-Maistorovici, Sanda (2015): Creația componistică a lui Paul Constaninescu. Catalog cronologic, București: Editura Muzicală

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
CLIPA Grigore Constantinescu: Paul Constantinescu, artistul secolului XX
Compendium - Paul Constantinescu
einformatii - Muzeul Memorial "Paul Constantinescu"
Centenar Paul Constantinescu, 28 iunie 2009, Tudor Cristian, Amos News
O sinteză originală: muzica lui Paul Constantinescu, 20 decembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
Valori ale culturii naționale: Paul Constantinescu: 46 ani de la moarte, 20 decembrie 2009, Amos News
https://paulconstantinescu.wordpress.com/

[62db794e964d7a502a351522b4f74df4-1] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[2] Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11.

[3] HOTĂRÂREA NR. 170 Privind conferirea, post-mortem, a titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Ploiești profesorului si compozitorului Paul Constantinescu

[1]

[2]

[3]