Laurențiu Profeta
| Laurențiu Profeta | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3] București, România |
| Decedat | (81 de ani)[2][3] București, România[4] |
| Cetățenie | |
| Etnie | evreu |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Națională de Muzică București[4], Universitatea din București[4] , Conservatorul din Moscova[*][4] |
| Gen muzical | Muzica ușoară românească |
| Instrument(e) | pian |
| Premii | Ordinul „Meritul Cultural” Ordinul Muncii clasa a III-a[*] |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Laurențiu Profeta (n. 12 ianuarie 1925, București, d. 22 august 2006)[5] a fost un compozitor român evreu în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală.
A studiat la Universitatea Națională de Muzică din București, cu Ioan Dumitru Chirescu la disciplina teorie și solfegiu, cu Paul Constantinescu (armonie), Alfred Mendelsohn[6] (contrapunct, compoziție), Silvia Căpățână (pian), Vasile Popovici (istoria muzicii) și la Conservatorul de la Moscova.
Laurențiu Profeta a fost pasionat și de filozofie, urmând în paralel și cursurile Facultății de Filozofie din București pe care a absolvit-o.
În particular a studiat cu Alfred Mendelsohn – compozitie și cu Florica Musicescu – pian. Datorită rezultatelor foarte bune în facultate, a obținut o bursă de perfecționare la Conservatorul Ceaikovski din Moscova, unde a studiat cu Messner - compoziție, Golubev - polifonie, Bercov - armonie și cu Zukerman - forme muzicale.
Între anii 1949 și 1953 a îndeplinit funcția de director adjunct al Societății Române de Radiodifuziune, apoi a fost șeful Direcției de muzică din cadrul Ministerului Culturii (1953-1955; 1959-1961).[7]
Pasionat de literatură și filozofie, a publicat articole în Revista Muzica, Studii de Muzicologie în ziarele Scânteia, Contemporanul, România Liberă, Flacăra etc.
A susținut conferințe, referate, comunicări științifice în țară și peste hotare (Roma, 1962).
A făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale reprezentând Romania la Paris, Roma, Viena, Berlin, Praga, Bruxelles etc.
A compus muzica filmului „De-aș fi Peter Pan” (1991).
A scris și un musical pentru Teatrul Evreiesc de Stat, despre un cunoscut Păcală iudeu, „Hershale”.[8]
În anul 1993 la Teatrul Național de Operă și Balet din Chișinău a fost montat de regizorul Mihai Timofti spectacolul "Peter Pan" de L. Profeta, unde au participat elevii Liceului de muzică "Eugen Coca" / "Ciprian Porumbescu", copiii cântând live și interpretând rolurile principale alături de soliștii teatrului.[9] [10] [11]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Muzică de film
[modificare | modificare sursă]- Trei scrisori secrete (1974)
- Mastodontul (1975)
- Mireasa din tren (1980)
- Taina jocului de cuburi (1990) - în colaborare cu George Natsis
- De-aș fi Peter Pan (1992)
Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]- Premiul „George Enescu” (1946)
- Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[12]
- Ordinul Muncii clasa a III-a (13 octombrie 1953) pentru contribuția sa la „munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie(d)”[13]
- Premiul III de compoziție „George Enescu” (1953)
- Ordinul Muncii clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”[14]
- Mențiune la Concursul international al Festivalului Internațional al Tineretului de la Viena (1959)
- Premiul III, Mamaia (1969)
- Ordinul Meritul Cultural clasa a – III – a (1969)
- Premiul Uniunii Compozitorilor (1968, 1969, 1977, 1984)
- Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1999)
- Premiul I la Festivalul Național de Cântece pentru Copii de la Cairo (1999)
- Diploma de excelență pentru întreaga activitate (Festivalul Mamaia, 2000)[15]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Laurențiu Profeta” (în engleză). Discogs. Wikidata Q504063. Accesat în .
- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Laurenţiu Profeta” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- 1 2 „Laurențiu Profeta” (în franceză). Musicalics[*]. Wikidata Q63484499.
- 1 2 3 4 https://www.radioromaniacultural.ro/greii-muzicii-usoare-romanesti-laurentiu-profeta/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Biografii ale unor mari români Laurențiu Profeta”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Laurențiu Profeta - un trubadur al timpului său
- ↑ „Laurențiu Profeta s-a stins din viață”. Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor) - ↑ „Realitatea evreiască - Nr. 296-297 (1096-1097) -6 mai - 5 iunie 2008” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ M. Timofti cu participanții spectacolului "Peter Pan" de L. Profeta după premieră (1993)
- ↑ YouTube Video - (1993) Opera "Peter Pan" de L. Profeta (Regia artistică: Mihail Timofti)
- ↑ Facebook Video - (1993) Opera "Peter Pan" de L. Profeta (Regia artistică: Mihail Timofti)
- ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 110.
- ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 447.
- ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 190.
- ↑ „Laurentiu Profeta - un trubadur al timpului sau”. Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor)
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Daniela Caraman-Fotea, Laurențiu Profeta. În oglinda timpului. Mărturii, documente, amintiri, Ed. Muzicală, București, 2011
