Papiu Ilarian, Mureș

Coordonate: 46°33′33″N 24°12′11″E ({{PAGENAME}}) / 46.55917°N 24.20306°E
Papiu Ilarian
Mezőbodon Boden
— sat și reședință de comună —
Biserica reformată (monument istoric)
Papiu Ilarian Papiu Ilarian (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Mureș
Comună	Papiu Ilarian

SIRUTA	118646
Atestare	1334

Populație (2021)
- Total	588 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	547445
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Papiu Ilarian pe Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73 Papiu Ilarian pe Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Papiu Ilarian, Mureș

Papiu Ilarian (mai demult: Budiul de Câmpie, în maghiară: Mezőbodon, în germană: Boden) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Istoric

Așezarea este atestată documentar din anul 1334 sub numele Budun. De asemenea atestarea satului o regasim si in data de 18 noiembrie 1346 sub denumirea "Budiul" , aparținind de comitatul Turda

„Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei și comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de față dăm de știre și facem cunoscut tuturor cărora se cuvine, că înfățișîndu-se însuși înaintea noastră, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de altă parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a făcut cunoscut și ne-a spus prin viu grai că magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despăgubit pe deplin pentru pustiirea moșiilor sale Chimitelnic și Budiul aflatoare în comitatul Turda și Aruncuta /Arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cînd trăia încă sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatăl său. Drept aceea el îl declarase și l-a declarat în fața noastră pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice răspundere cu privire la pustiirea moșiilor de mai sus. Dat în Turda,la octavele sărbătorii fericitului Martin mărturisitorul, în anul Domnului o mie trei sute patruzeci și șase.^[2]”
—1346, noiembrie 18, Turda

Localizare

Localitate situată pe cursul superior al râului Lechința, afluent al râului Mureș.

Demografie

Structura populatiei dupa nationalitate

Recensământul^[3] ^[4]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Alte etnii	Rromi	Ucrainieni
1850	1209	611	510	-	-	88	88	-
1880	1241	551	589	1	-	55+45	-	8
1890	1297	566	694	-	-	37	-	-
1900	1369	633	732	-	-	4	-	-
1910	1552	718	791	1	-	42	42	-
1920	1349	602	723	-	24	24	-	-
1930	1629	713	882	-	15	34	19	-
1941	1949	962	970	-	-	17	-	-
1956	2193	1078	1105	-	-	10	10	-
1966	2036	970	1063	-	-	3	3	-
1977	1434	577	857	-	-	-	-	-

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ

Recensământul^[5] ^[6]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodoxă	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați	Evanghelici	Unitarieni	Mozaici	Alte religii	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	1209	-	626	17	561	-	5	-	-	-	-	-
1857	1293	-	718	23	550	1	1	-	-	-	-	-
1869	1252	-	616	30	584	-	-	22	-	-	-	-
1880	1241	-	591	30	592	-	9	17	2	-	-	-
1890	1297	5	599	28	641	1	-	23	-	-	-	-
1900	1369	19	620	57	651	-	-	22	-	-	-	-
1910	1552	32	727	77	687	-	1	28	-	-	-	-
1930	1629	58	652	71	801	-	-	20	27	1	-	26

Familii nobiliare

Nobilul Mihai Medjes de Band, despre care se știe că pe 18 noiembrie 1346, la Turda -în prezența voievodului Transilvaniei, Ștefan Lackfi {1344-1350} - a fost parte în proces în calitate de reclamant cu Magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin (pârât) pentru pustiirea moșiilor sale din Chimitelnic si Budiul aflǎtoare in comitatul Turda, respectiv din Aruncuta, comitatul Cojocna;