München
| München | |||
| — oraș, oraș universitar[*], oraș mare[*], residenz[*], capitală de land[*], district urban, metropolă, centru financiar[*], comună[*] și comună urbană[*] — | |||
 | |||
| |||
  München München (Germania) | |||
| Coordonate: 48°8′N 11°34′E48°8′N 11°34′E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Germania | ||
| Land | .svg){kind=small} Bavaria | ||
| Regierungsbezirk |  Oberbayern | ||
| Atestare | 1158 | ||
| Numit după | călugăr | ||
| Subdiviziuni orășenești | 25 cartiere | ||
| Guvernare | |||
| - primar[*] | Dieter Reiter[*] (SPD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 310.43 km² | ||
| Altitudine | 519 m.d.m. | ||
| Populație (2016-12-31)[1] | |||
| - oraș | 1.464.301 locuitori | ||
| - Densitate | 0 loc./km² | ||
| - Urbană | 2.606.021 | ||
| - Metropolitană | 5.800.000 | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 80331–81929 | ||
| Prefix telefonic | 089 | ||
| Cod zonal | 089 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Edinburgh | Regatul Unit | ||
| - Verona | Italia | ||
| - Bordeaux | Franța | ||
| - Sapporo | Japonia | ||
| - Cincinnati | Statele Unite ale Americii | ||
| - Kiev | Ucraina | ||
| - Harare | Zimbabwe | ||
| Număr de înmatriculare (auto) | M | ||
| Prezență online | |||
| www.muenchen.de GeoNames  OpenStreetMap | |||
.svg) | |||
Modifică date / text  | |||
.svg)
München (ajutor·info) (pronunțat /ˈmʏnhən/ (
audio)) este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).[2] Se află pe râul Isar.
Cuprins
Nume[modificare | modificare sursă]
Numele orașului provine de la Mönch „călugăr, monah” (din latină, monachus). Numele în dialectul bavarez al limbii germane: Minga ['miŋa].
Istorie[modificare | modificare sursă]
Germania 1990– RFG 1949–1990.svg){kind=small}
Zonele aliate de ocupație din Germania 1945–1949.svg){kind=small}
Germania Nazistă 1933–1945.svg){kind=small}
Republica de la Weimar 1918–1933
Imperiul German 1871–1918 Regatul Bavariei 1805–1871.svg){kind=small}
Electoratul Bavariei[*] –1805
Numele orașului este legat de o colonie (în locul numit Petersbergl) a unor călugări proveniți de la mănăstirea Schäftlarn. Nu se cunoaște data exactă a fondării așezării. Prima atestare documentară datează din 1158 sub în latina medievală villa Munichen, în timpul lui Henric Leul (Heinrich der Löwe), duce de Saxonia. O jumătatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate și a fost fortificată.
În 1327 întregul oraș a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câțiva ani mai târziu de Ludovic al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima instituție academică a orașului, Academia Bavareză de Științe, a fost fondată în 1759.
În 1806 a devenit capitală a regatului Bavaria. În anul 1818 sediul Episcopiei de Freising a fost mutat de la Freising la München, iar Frauenkirche a devenit catedrală. În 1826 universitatea din Ingolstadt s-a mutat la München intitulându-se Universitatea din München.
În 1882 a fost introdus în oraș iluminatul electric. Inginerului Oscar von Miller, un pionier al energiei hidroelectrice, i se datorează înființarea Muzeului German din München (Deutsches Museum), cel mai mare muzeu tehnico-științific din lume.
München a jucat un rol important în perioada nazistă, fiind numit de Hitler „capitala mișcării (naziste)” (Hauptstadt der Bewegung). Dar a fost și orașul unde Trandafirul Alb (Die Weiße Rose), un grup de studenți, a format o mișcare antinazistă din iunie 1942 până în februarie 1943.
Orașul a fost lovit grav în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar a fost reconstruit în perioada postbelică.
La München s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1972, ocazie cu care teroriști palestinieni din organizația Septembrie Negru au luat ostatici membri ai echipei olimpice a Israelului. O tentativă de salvare din partea poliției vest-germane a eșuat și s-a soldat cu Masacrul de la München, în care și-au pierdut viața ostaticii israelieni, cinci teroriști și un polițist.
Finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1974 a avut loc tot la München.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Marienplatz (Piața Sf. Maria), numită după coloana cu statuia Fecioara Maria din centrul pieței, cu noua și vechea primărie, atrăgătoare prin turnurile lor, în turnul principal al primăriei noi fiind adăpostit mecanismul cu statuete și clopoței (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care mișcă figurine care reprezintă scene medievale și este acționat la anumite ore. Peterskirche (biserica Sf. Petru) este cea mai veche biserică din centru. Totuși catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasă biserică din centrul orașului, prin spectaculoasa sa arhitectură medievală (sec. XV). Înălțimea de 99 metri a celor două turnuri a fost stabilită drept limită, începând din 2004, a înălțimii noilor clădiri ale orașului. O altă biserică impozantă este Theatinerkirche, situată în Odeonsplatz.
Capitala Bavariei are mai multe muzee de artă, printre care și Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, și Pinakothek der Moderne cuprinse în cartierul muzeal Kunstareal.
Alte atracții turistice faimoase sunt Grădina Englezească, un parc de mare dimensiuni din centrul orașului (conceput la începutul sec. XIX), devenit de câteva decenii faimos și pentru practicarea nudismului liber în partea cea mai centrală și circulată a parcului; Palatul Nymphenburg cu parc, orangerii și Muzeul de Științe Naturale; Deutsches Museum (un celebru muzeu al tehnicii). Probabil cea mai faimoasă atracție a cetății este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămâni de la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie în fiecare an.
Alte clădiri celebre din München sunt Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) și Olympiaturm (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant și cu antene de transmisiuni radio și TV) de lângă stadionul și satul olimpic.
Economie[modificare | modificare sursă]
În München își au sediile compania de asigurări Allianz AG (cea mai mare din Europa), concernul constructor de automobile BMW și concernul de mecanică, construcții de mașini și eletronică Siemens AG.
Învățământul[modificare | modificare sursă]
Universități și colegii[modificare | modificare sursă]
München este un important centru universitar, cu o lungă listă de laureați ai Premiului Nobel de la Wilhelm Conrad Röntgen în 1901 până la Theodor Hänsch în 2005.
München a devenit centru spiritual încă din timpul împăratului Ludovic al IV-lea, când filosofi ca Michele di Cesena, Marsilio da Padova și William de Ockham au găsit protecție la curtea imperială. Ambele universități ale metropolei bavareze, Universitatea Ludwig Maximilian (LMU) și Universitatea Tehnică (TUM), au primit titlul de universități de elită din partea unui comitet de selecție [3], alături de Universitatea Tehnică Karlsruhe.
- Universitatea Ludwig-Maximilian (Ludwig-Maximilians-Universität München, LMU), fondată în 1472 în Ingolstadt, mutată în München în 1826
- Universitatea Tehnică (Technische Universität München, TUM), fondată în 1868
- Universitatea de Stiințe Aplicate München (Hochschule für angewandte Wissenschaften – FH München, HM), fondată în 1971
- Centrul pentru Proprietatea Intelectuală München (Munich Intellectual Property Law Center, MIPLC) fondată în 2003
- Universitatea Forțelor Armate Federale Germane, (Universität der Bundeswehr München) fondată în 1972
- Pionierschule und Fachschule des Heeres für Bautechnik
- Universitatea de Muzică și Teatru München, (Hochschule für Musik und Theater München) fondată în 1830
- Academia de Arte Frumoase München, (Akademie der Bildenden Künste München) fondată în 1808
- Universitatea de Film și Televiziune, (Hochschule für Fernsehen und Film) fondată în 1966
- Hochschule für Philosophie München, fondată de ordinul iezuit în 1925 în Pullach, mutată la München în 1971
- Hochschule für Politik München
- Katholische Stiftungsfachhochschule München, fondată în 1971
- Munich Business School (MBS)
- European School of Management and Technology (ESMT)
Instituții de cercetare științifică[modificare | modificare sursă]
Societatea Max Planck[modificare | modificare sursă]
Societatea Max Planck (Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften e.V., MPG) este o instituție germană de cercetare, independentă, cu caracter obștesc, cu sediul administrativ în München. Următoarele institute se află în zona metropolitană a Münchenului [4]:
- Institutul Max Planck de Astrofizică (Max-Planck-Institut für Astrophysik , MPA), Garching
- Institutul Max Planck de Biochimie (Max-Planck-Institut für Biochemie), Martinsried
- Institutul Max Planck de Fizică Extraterestră (Max-Planck-Institut für extraterrestrische Physik), Garching
- Institutul Max Planck de Științe Sociale Internaționale (Max-Planck-Institut für ausländisches und internationales Sozialrecht), München
- Institutul Max Planck pentru Proprietatea Intelectuală, Concurență și Drept Fiscal (Max-Planck-Institut für Geistiges Eigentum, Wettbewerbs- und Steuerrecht), München
- Institutul Max Planck de Neurobiologie (Max-Planck-Institut für Neurobiologie), Martinsried
- Institutul Max Planck de Ornitologie (Max-Planck-Institut für Ornithologie), Seewiesen
- Institutul Max Planck de Fizică (Max-Planck-Institut für Physik (Werner-Heisenberg-Institut)), München
- Institutul Max Planck de Fizică a Plasmei (Max-Planck-Institut für Plasmaphysik), Garching
- Institutul Max Planck de Psihiatrie (Max-Planck-Institut für Psychiatrie), München
- Institutul Max Planck de Optică Cuantică (Max-Planck-Institut für Quantenoptik), Garching
Societatea Fraunhofer[modificare | modificare sursă]
Societatea Fraunhofer (Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V., PhG) este o asociație de cercetare, formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale științei aplicate [5]. În München se află:
- Sediu central (Zentrale der Fraunhofer-Gesellschaft);
- Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Comunicație (Fraunhofer-Einrichtung für Systeme der Kommunikationstechnik ESK);
- Institutul Fraunhofer pentru Fiabilitate și Microintegrare - filiala München (Fraunhofer-Institut für Zuverlässigkeit und Mikrointegration Institutsteil München IZM-M).
Institute ale armatei[modificare | modificare sursă]
Armata germană (Bundeswehr) are în München următoarele institute de cercetare:
- Institutul de Microbiologie al Armatei (Institut für Mikrobiologie der Bundeswehr);
- Institutul de Farmacologie și Toxicologie al Armatei (Institut für Pharmakologie und Toxikologie der Bundeswehr);
- Institutul de Radiobiologie al Armatei (Institut für Radiobiologie der Bundeswehr).
Alte institute[modificare | modificare sursă]
- Institutul Goethe - sediul central
- Institut für Rundfunktechnik (IRT) (pentru tehnica radiofonică și de televiziune)
- Deutsches Jugendinstitut (DJI) (pentru problemele tineretului)
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
Transport și administrație[modificare | modificare sursă]
München are un sistem public de transport dezvoltat, incluzând linii de metrou, tren suburban, tramvai și autobuz. Autoritatea locală a transportului în comun (tramvaie, autobuze, metrou și sistemul S-Bahn) se numește Münchner Verkehrs- und Tarifverbund (MVV). Tot îm München se află și sediul central al ADAC, cel mare mare club automobilistic din Germania.
Transport aerian[modificare | modificare sursă]
Aeroportul din München poartă numele omului politic Franz Josef Strauss (CSU), prim-ministru al landului Bavaria între 1978-1988. Liniile de metrou S1 și S8 fac legătura cu aeroportul.
Asigurarea cu apă potabilă a orașului München prin sisteme moderne de conducte s-a realizat relativ târziu în comparație cu celelalte orașe germane mari. Orientarea de la început spre surse de apă aflate la distanță, în zonă muntoasă, care a fost favorizată și de poziția geografică a orașului, a asigurat o calitate bună a apei (care are un conținut foarte mare de calcar - ceea ce este tipic pentru regiunile vecine cu munții Alpi).
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Alfred Hellmuth Andersch (1914-1980) prozator, publicist, editor radio și activist antifascist
- Eva Braun (1912-1945), amanta dictatorului Adolf Hitler
- Eduard Buchner (1860-1917), biolog și chimist, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie
- Elisabeta, împărăteasa Austriei (1837-1898)
- Heinrich Himmler (1900-1945), nazist, șeful SS, criminal de război
- Thomas Hitzlsperger (n. 1982), fotbalist
- Denis Johnson (n. 1949), scriitor american
- Georges J. F. Köhler (1946-1995), biolog, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
- Philipp Lahm (n. 1983), fotbalist
- Lou Bega (1975), cântăreț de gen latino-pop
- Klaus Mann (1906-1949), scriitor
- Maria Anna de Bavaria (1660-1690), delfină a Franței
- Maximilian I de Bavaria (principe elector) (1573-1651), principe al Bavariei
- Oskar von Miller (1855-1934), inginer constructor, fondator al muzeului technic Deutsches Museum
- Christian Morgenstern (1871-1914), poet, scriitor și traducător
- Georg Niedermeier (n. 1986), fotbalist
- Carl Orff (1895-1982), compozitor și pedagog
- Arno Allan Penzias (n. 1933), fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
- Wolfgang Ramadan (1960), actor, muzician și regizor
- Josef Rixner (1902-1972), compozitor și dirijor
- Max Scheler (1874-1928), filosof
- Georg Seeßlen (1948), autor și critic de film
- Prințesa Sofia de Bavaria (1805-1872), mama împăratului Franz Joseph al Austriei
- Siegfried Sommer (1914-1996), scriitor și jurnalist
- Richard Strauss (1864-1949), compozitor
- Thomas Müller (n. 1989), fotbalist
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Edinburgh, din 1954
Verona, din 1960
Bordeaux, din 1964
Sapporo, din 1972
Cincinnati, din 1989
Kiev, din 1989
Harare, din 1996
Hyderabad, din 2005
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Landeshauptstadt München. „Monthly population figures” (în German). Accesat în .
- ^ [1]
- ^ http://www.dfg.de/en/news/press_releases/2006/press_release_2006_54.html
- ^ Max-Planck-Gesellschaft - Institute, Projekte und Einrichtungen + Max-Planck-Institute, Research Schools, Forschungsgruppen, Partnergruppen, Projekte, Tochtergesellschaften
- ^ Startseite – Fraunhofer-Gesellschaft
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Christian Ude, Quellen für München. Lebensart in Einklang mit Technologie und Ökologie (Surse privind orașul München. A trăi în armonie cu tehnologia și ecologia), Editura Carl Hanser, München, 2008
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ro Cea mai veche berărie a orașului München
- Situl web oficial al orașului
- Oktoberfest (germană și engleză)
- Date statistice privind asigurarea cu apă potabilă pe site-ul „Stadtwerke München” (administrația municipală tehnică)
- München – mândria Bavariei, 23 mai 2007, Revista Magazin
Imagini
- Fotografii
- Fotografii Munchen
- Munich City Panoramas - Vedere panoramică a părții de sud-est a orașului (dintr-unul din turnurile catedralei Frauenkirche)
- Coborâți FLAPS-urile pentru aterizare: în inima München-ului, 24 iulie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
| |||||||||||
| ||||||||||||||
| Politică | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Evenimente | |||||
| Locurile de reședință |
| ||||
| Viața personală | |||||
| Obiecte personale | |||||
| Percepții | |||||
| Familia |
| ||||
| Altele | |||||
