Munții Apuseni

Ruinele cetăţii scufundate din Beliş în zona Munţilor Gilăului.

Munţii Apuseni sunt un lanţ muntos din Transilvania, parte a Carpaţilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare (cunoscut şi ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitaţi la nord de Râul Barcău, la sud de râul Mureş, la vest de Dealurile şi Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munţii Apuseni se află peste 400 de peşteri.

Geneză şi geologie

Munţii Apuseni sunt munţi tineri, de încreţire, formaţi în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuşi în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peşteri existente în zonă.

Relief

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peşteri (Peştera Urşilor, Peştera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureşului). Altitudinile nu depăşesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru şi intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuş, Vad Borod, bine populate, aşezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălişoara Vântului, Pasul Vârtop şi Pasul Vârfurile.

Diviziuni

Munţii Crişului

- Dealurile Crişene, incl. Depresiunea Beiuşului, Depresiunea Vad
- Munţii Pădurea Craiului (Vârful Runcului, 822 m)
- Munţii Codru-Moma (Vârful Pleşu, 1.112 m)

Munţii Şes-Meseşului

- Munţii Meseşului (Vârful Măgura Priei, 997 m)
- Muntele Şes (Plopiş) (Vârful Măgura Mare, 918 m)
- Depresiunea Şimleu, considerată deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podişul Someşan
- Munţii Şimleu, consideraţi deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podişul Someşan (Vârful Măgura Şimleului, 597 m)

Masivul Bihor

- Munţii Bihorului (Vârful Bihor, 1.849 m)
- Munţii Vlădeasa (Vârful Vlădeasa, 1.836 m)
- Muntele Mare (Vârful Muntele Mare, 1.826 m)
- Munţii Gilăului
- Muntele Găina (vârful Găina, 1.486 m)
- Depresiunea Brad
- Depresiunea Huedin

Munţii Mureşului

- Munţii Zarandului (Vârful Drocea, 835 m)
- Munţii Metaliferi
- Munţii Trascăului

Hidrografie

Munţii Apuseni sunt traversaţi de mai multe râuri, existând şi o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află:

Râul Someşul Mic
Râul Crişul Repede, Râul Crişul Alb şi Râul Crişul Negru
Râul Barcău
Râul Arieş
Râul Ampoi
Lacul carstic Vărăsoaia
Lacul Fântânele
Lacul Tarniţa

Clima

Clima este una temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 şi 10°C, precipitaţiile fiind de 700-1.000 mm/an.

Fauna şi vegetaţia

Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase şi conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veveriţa sau ursul.

Populaţia şi aşezările

Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populaţiei. Aşezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăştiate, despărţite prin fâneţe sau păşuni), în judeţele Arad, Bihor, Cluj, Alba şi Hunedoara.