Jugul intracarpatic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Jugul intracarpatic reprezintă un șir de culmi muntoase scufundate, care realizează o legătură între Carpații Occidentali și cei Orientali[1], situate în nord-vestul Depresiunii colinare a Transivaniei. Acest sector separă bazinul de sedimentare al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest.[2]

Geomorfologie[modificare | modificare sursă]

Se află la nord de valea Barcăului[3] și, este structurat din două aliniamente de horsturi [4] supuse inițial unor mișcări de ascensiune și ulterior de scufundare. Aliniamentul vestic este constituit dintr-o serie de măguri mai joase: Măgura Șimleu și Dealul (Culmea) Codru, iar cel estic de Munții Meseș și culmile Prisnel, Dealul Mare, Dealul Dumbrava, Preluca și Culmea Brezei. Altitudinea lor este redusă, rar depășind 800 m[3].

Aceste spinări muntoase și măguri de vârstă hercinică[4] sunt formate în general din șisturi cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare[3] paleogene în est și neogene în vest[5], care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și Depresiunea Almaș-Agrij.

Rețeaua hidrografică este tributară Someșului. Principalele ape curgătoare sunt: , Lăpuș, Crasna, Zalău, Râul Agrij, Someș.

Structură[modificare | modificare sursă]

Măgura Șimleu (597 m) – este situată la est de dealurile Crasnei și la nord și est de Depresiunea Șimleu, în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi adânci. Este formată din șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi.[1]

Dealul Codru (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare.

Culmea Prisnel (651 m în vârful Prisnel) – este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar[1] eocen sau oligocene, precum și din gresii.[6]

Dealul Mare este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca.

Dealul Dumbrava (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca ambele fiind delimitate de falii – spre nord[necesită citare]. Are aspectul unei cueste cu orientare nordică.[6]

Culmea Preluca (810 m în vârful Florii) – este situată la nord de Podișul Someșan și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectonoerozive. Este formată din șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun.[1] La vest se află Dealul Țicău (Dealurile Silvaniei)

Culmea Breaza (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș.[7]

Poarta Someșană[modificare | modificare sursă]

Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.[8]. Spre vest desparte prelungirile vestice ale Munților Igniș de Culmea Codrului[9], iar spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca.[10] Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic.[11]

Controverse[modificare | modificare sursă]

În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile majore de orogen carpatic (orientală sau occidentală), sau de caracterul identitar propriu.[5]

În stadiul actual există teorii principale[5]:

  • Prima ipoteză – aceea a unei unități de legătură între Carpații Occidentali și Orientali precum și denumirea de Jug intracarpatic, aparțin lui Vintilǎ Mihǎilescu (1921, 1930, 1935-1936)
  • O a doua ipoteză – aceea a unei subunități montane a Munților Apuseni, aparține lui P. Coteț și C. Martiniuc (1960)
  • O ultimă ipoteză – definește aliniamentul ca fiind un bloc complex cu o evoluție independentă, ce aparține Podișului (Dealurilor) Silvaniei și s-a format prin ridicarea acestuia. Ipoteza aparține lui V. Mutihac (1992) și a fost reformulată sub forma existenței unui Bloc montan al Silvaniei (I. Mac, 2003), deoarece zona are caracteristicile unui areal intramontan, închis de structuri ale orogenezei hercinice, actual reduse și aflate în stadiul de odihnă.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Dicționar Enciclopedic, Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin Amtei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Ed. Enciclopedică, 1993-2009
  2. ^ Bazinul hidrografic Săsăuș - Studiu de geomorfologie dinamică, Raluca - Georgiana Alexandru, Teză de doctorat, Facultatea de Geografie-Școala doctorală Simion Mehedinți-Universitatea din București, București, 2012, p. 19, accesat 2014.01.02
  3. ^ a b c Geografia Republicii Socialiste România - Manual pentru clasa a XII-a, Victor Tufescu, Claudia Giurcăneanu, Ion Mierlă, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981, p. 21-24, accesat 2014.01.02
  4. ^ a b Așezările rurale în raport cu mărimea demografică. Studiu de caz - Satele sălăjene la est de Jibou, Oana Andreia Puia, Universitas Geographica, Nr. 2 Anul I, 2010, p. 43, accesat 2014.01.02
  5. ^ a b c it Le Montagne dì Silvania - studio dì geomorfologia comparata e integrata, Università di Pisa-Scuola di Dottorato „Galileo Galilei”-Programma di Scienze della Terra-Relazione finali XXV ciclo, accesat 2014.01.02
  6. ^ a b Planul județean de analiză și acoperire a riscurilor, ISU „Porolissum” Sălaj, p. 13, accesat 2014.01.02
  7. ^ Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 215
  8. ^ Rezultatele procesului de cercetare - Sinteză pentru anul 2009, Colectivul de Geografie - Filiala Cluj - Academia Română, accesat 2013.12.25
  9. ^ Seini - Prezență urbană în „Poarta Someșană”. Considerații geografico-istorice și economico-sociale, Gheorge Iacob, Lucrările Seminarului geografic Dimitrie Cantemir, Nr. 15-16, 1995-1996, accesat 2013.12.25
  10. ^ Celții pe Mureșul mijlociu - La Tène-ul timpuriu și mijlociu în bazinul mijlociu al Mureșului (sec. IV-II î.Chr.), Ferencz Iosif Vasile (Ed. Sabin Adrian Luca), Universitatea Babeș Bolyai, Bibliotheca Brukenthal XVI, p. 20, Ed. Altip, Alba Iulia, 2006, ISBN 978-973-117-098-5, accesat 2014.01.02
  11. ^ Românii din Transilvania, Vintilă Mihăiulescu, Nr. 9-10 sept.-oct. 1943, Anul 74, revista Transilvania, Sibiu, p. 646, accesat 2014.01.02

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Literatură suplimentară
  • Jugul intracarpatic. Funcțiile geografico-umane, Ciurean Codrin, Cluj University Press, 2008, ISBN 978-973-610-726-9

Legături externe[modificare | modificare sursă]