Limba soninke

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Limba soninke
Sooninkanxanne
Vorbită înMali, Senegal, Coasta de fildeș, Gambia, Mauritania, Guinea-Bissau, Guinea și Ghana
Număr de vorbitori2,1 milioane (2006-2001)
Sistem de scrierealfabetul latin  Modificați la Wikidata
Clasificare
Limbi nigero-congoleze
  • Limbi mande
    • Mande de vest
      • Mande de nord-vest
        • Soninke–Bobo
          • Soninke–Bozo
            • Limba soninke
Statut oficial și codificare
ISO 639-2snk
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
snk
Răspândire în lume
Răspândire în lume
Această pagină poate conține caractere Unicode

Limba soninke (în soninke: Sooninkanxanne[1]) este o limbă mande vorbită de popoarele soninke din Africa. Limba are aproximativ 2.100.000 de vorbitori, localizați în principal în Mali și, de asemenea (în ordinea importanței numerice a comunităților) în Senegal, Coasta de Fildeș, Gambia, Mauritania, Guineea-Bissau, Guineea și Ghana. Aceasta se bucură de statutul de limbă națională în Mali, Senegal, Gambia și Mauritania.

Limba este relativ omogenă, cu doar ușoare variații fonologice, lexicale și gramaticale.

Din punct de vedere lingvistic, rudele sale cele mai apropiate sunt limba bozo, care este localizată în centrul deltei interioare a Nigerului.

Este posibil ca limba poporului imraguen și dialectul nemadi să fie dialecte ale limbii soninke.

Fonologie[modificare | modificare sursă]

Consoane[modificare | modificare sursă]

Bilabială Labială Alveolară Palatală Velară Uvulară Glotală
Oclusivă p p b b t t d d k k g ɡ q q
Nazală m m n n ñ ɲ ŋ ŋ
Fricativă f f s s x x ~ χ h h
Africată c t͡ʃ j d͡ʒ
Vibrantă r r
Laterală l l
Sonantă w w y j

Vocale[modificare | modificare sursă]

Anterioare Posterioare
Închise i, iː u, uː
Semiînchise e, eː o, oː
Deschise a, aː

[2] [3]

Vocalele lungi se scriu dublu: aa, ee, ii, oo, uu .

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lexicon Soninke-French-English Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. ^ Moussa Diagana, Ousmane (). Dictionnaire soninké-français (Mauritanie). Karthala. 
  3. ^ Gràcia; Contreras, Lluïsa; Joan Miquel (). El Soninké i el Mandinga. Universitat de Girona. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]