Lupta de la Spătărești (1918)

Lupta de la Spătărești
1918

Parte din Participării României la
Primul Război Mondial

Informații generale

Perioadă	14/27 ianuarie-15/28 ianuarie 1918
Loc	Spătărești
Rezultat	Dezarmarea trupelor ruse

Beligeranți

Regatul României

Imperiul Rus

Conducători

General Constantin Scărișoreanu

General Vasili Egorovici Flug^[1]^{:p. 181}

Lupta de la Spătărești s-a desfășurat în perioada 14/27 ianuarie-15/28 ianuarie 1918, fiind o continuare a Luptei de la Pașcani și a avut ca rezultat dezarmarea trupelor ruse aflate în retragere, din flancul nordic al Frontului român. În luptă au fost angajate forțele Regimentului 2 Grăniceri române și rămășițe ale unităților Corpului 2 Armată rus.

Contextul operativ strategic

Articol principal: Participarea României în campania anului 1918.

Dezagregarea armatei ruse după Revoluția din Octombrie 1917 a determinat părăsirea Frontului român de aproape totalitatea marilor unități ale fostei armate țariste, care au început o mișcare dezorganizată de întoarcere pe teritoriul rusesc.

„Toate drumurile Moldovei erau acum pline de cete de soldați, fugari de pe front, frânturi de unități fără șefi, sau cu șefi aleși dintre ofițeri inferiori ori dintre soldați, ducând cu ei arme, tunuri, cai, vehicule și fondurile statului. Unii luau cu asalt trenurile, grămădindu-se unii peste alții pe acoperișurile vagoanelor, pe scări, pe tampoane, devastând gările si vagoanele, amenințând cu armele pe mașiniști și pe funcționari. Alții mergeau în coloane mai mari sau mai mici pe șosele, dedându-se la tot felul de neorânduieli și excese, și vânzând în alte sate produsul prădăciunilor făcute aiurea. Pentru a-și ușura drumul și a câștiga bani, începură să vândă mai pe nimic efectele militare, arme, cai și chiar tunurile! Moldova cunoscu astfel o nouă calamitate, aceea a retragerii unei armate dezorganizate.” ^[2]^{:p. 204}

În fața acestei situații, Marele Cartier General român a dispus o serie de măsuri care vizau: ocuparea sectoarelor de front părăsite de trupele ruse de către trupe române, împărțirea teritoriului Moldovei în zone militare aflate în responsabilitatea unor mari unități române și instituirea unor puncte de control și îndrumarea a circulației, pentru dezarmarea trupelor ruse și asigurarea deplasării acestora către graniță, în mod organizat.^[3]^{:p. 366}^[2]^{:p. 204}

Forțe participante

Forțe române

Forțele române au fost reprezentate în principal de trupele Regimentului 2 Grăniceri și subunități din Regimentul 16 Infanterie și Regimentul 25 Artilerie.^[3]^{:p. 366}

Forțe ruse

Forțele ruse erau reprezentate de unități ale Corpului 2 Armată (Diviziile 26 și 84 Infanterie). ^[2]^{:p. 210}

Comandanți

Comandanți români

Comandant al Regimentului 2 Grăniceri - Locotenent-colonel Dumitru Rădulescu
Comandant al Regimentului 16 Infanterie - Locotenent-colonel Cezar Mihail
Comandant al Regimentului 25 Artilerie - Colonel Anania Brădeanu

Comandanți ruși

Comandant al Corpului 2 Armată - General Vasili Egorovici Flug

Desfășurarea acțiunilor militare

Note

^ Alexandru Ioanițiu, (lt.col.), Războiului României, 1916-1918, vol. I, Tipografia Geniului, București, 1930
^ ^a ^b ^c Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
^ ^a ^b Alexandru Ioanițiu, (lt.col.), Războiului României, 1916-1918, vol. II, Tipografia Geniului, București, 1930

Bibliografie

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol II, Tipografia Geniului, București, 1929

Vezi și

[Ioanitiu_I-1] Alexandru Ioanițiu, (lt.col.), Războiului României, 1916-1918, vol. I, Tipografia Geniului, București, 1930

[Kiritescu_II-2] Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989

[Ioanitiu_II-3] Alexandru Ioanițiu, (lt.col.), Războiului României, 1916-1918, vol. II, Tipografia Geniului, București, 1930

[1]

[2]

[3]