Județul Mureș (interbelic)

Județul Mureș
stemă amplasare
Provincie:	Transilvania
Reședința:	Târgu Mureș
Populație:  •Total 1930:	Locul 289.456 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 4.856 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	(inițial) șapte plăși (ulterior) zece plăși

Județul Mureș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Târgu Mureș.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Mureș din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric a fost construită între anii 1745-1843 și este situată pe Str. Bolyai nr. 5.

Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în centrul regiunii Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Mureș, cu excepția zonei de nord-est, care se găsește în județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul Turda, la vest cu județul Cluj, la nord cu județul Năsăud, la nord-est cu județele Câmpulung și Neamț, iar la sud-est cu județele Ciuc și cu Odorhei.

Organizare

Județul Mureș era împărțit inițial în șapte plăși:

1. Plasa Band,
2. Plasa Miercurea Nirajului,
3. Plasa Râciu,
4. Plasa Reghin,
5. Plasa Mureș,
6. Plasa Teaca și
7. Plasa Toplița.

Ulterior a fost adăugată Plasa Gurghiu, iar plășile Mureș și Reghin au fost împărțite. Prin urmare, numărul plășilor care alcătuiau județul Mureș a crescut la zece.

Județul avea pe teritoriul său două localități urbane: Târgu Mureș (municipiu și reședința județului) și Reghin (comună urbană sau oraș).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Mureș era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a.

Mediul urban

Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.

Materiale documentare

• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie

Legături externe

• Portretul României Interbelice - Județul Mureș