Hlinaia, Edineț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Hlinaia (dezambiguizare).
Hlinaia
—  Sat  —
Stradă din mahalaua „Planul Nou” a localității.
Stradă din mahalaua „Planul Nou” a localității.
Hlinaia se află în Edineț
Hlinaia
Hlinaia
Hlinaia (Edineț)
Poziția satului pe harta Republicii Moldova
Hlinaia se află în Edineț
Hlinaia
Hlinaia
Hlinaia (Edineț)
Poziția satului pe harta raionului Edineț
Coordonate: Coordonate: 48°13′21″N 27°14′53″E / 48.22250°N 27.24806°E / 48.22250; 27.2480648°13′21″N 27°14′53″E / 48.22250°N 27.24806°E / 48.22250; 27.24806

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionEdineț
Atestare12 aprilie 1620

Guvernare
 - PrimarIon Ceban (PLDM[1], 2015)

Suprafață
 - Total28,5 km²
Altitudine223 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total1.713 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4634
Prefix telefonic+373 (0) a46

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Hlinaia (istoric s-a mai numit Glina[3], pe timpul guberniei Basarabia și Glina Mare[4], pe timpurile României Mari) este un sat din raionul Edineț, Republica Moldova. Este situatǎ la 48.222639 latitudine N și 27.249852 longitudine E.[5]

Distanța directă pînă la reședința raionului, Edineț este de 8 km. Distanța directă pîna la capitala Chișinău este de 215 km. Moșia satului se învecinează cu cea a Rotundei la est, orașului Edineț în sud, Tîrnova - vest (în raionul Edineț); Halahora de Sus - nord-vest și Groznița în vest (din raionul Briceni).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei este amplasat pe Platoul Moldovei de Nord caracterizat printr-un relief plat, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Altitudinea medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5.

Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 – 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade.

Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în special cele levigat și argiloiluviale, cernoziomul tipic are o distribuție limitată în nord vestul comunei. Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă.

Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita.

Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între 550–600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula.

Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește.

Legendă[modificare | modificare sursă]

După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți.

Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a scoate careta cu cai din hlei. Enervată cucoana a blestemat de astăzi înainte locul acesta spunîndu-i Hlina. Mai apoi cei care s-au stabilit cu traiul aici i-au zis Hlina/Hlinaia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Hartă istorică germană din 1927, pe care satul figurează sub numele Glina Mare.

Pe 12 aprilie 1620, satul sub numele de „satul lui Costea Buceac” este pentru prima datǎ amintit de cǎtre domnitorul Gașpar Grațiani, care ea fǎcut danie acest sat lui Costea Buceac, care era mare Vornic de Țara de Jos. Satul mai este amintit și ca punct pe hotar pe valea Racovățului, în 1664 cînd domnitorul Gheorghe Duca întǎrește o mǎrturie hotarnicǎ a sat. Ocǎuți din Ținutul Hotin. Apoi se mai face o împǎrțealǎ de sate în ramura Canta a neamului Cantucuzino în sept. 1693.

Dupǎ aceasta aproape un secol nu sa mai citit despre Hlinaia. Pânǎ cînd administrația militarǎ rusǎ, care pe 25 decembrie 1772, gǎsește aici 94 de gospodǎrii, pe care le impune sǎ plǎteascǎ bir țarului, dovadǎ în plus cǎ de la ruși am avut numai ”fericire”. Aceeași administrație de teama sǎ nu omitǎ pe cineva din listǎ, mai repetǎ numerǎtoarea în 1774. Acum consemneazǎ numai 45 de gospodǎrii, pe 42 numind-ui binici, scǎdere fǎcând numai pentru preotul Moisei, învǎțǎtorul Toader și pisarul Vasile.

Satul creștea nu numai din spor natural dar și din contul celor se mutau cu traiul aici. Din cînd în cînd țǎranii mai dau dovadǎ de revolte, dar sînd nevoiți sǎ-i gǎzduiascǎ pe soldații ruși, care luptau contra Imperiului Otoman. În 1870 în sat erau 179 de case, cu 1184 de locuitori, deci cîte 6,6 oameni la o gospodǎrie. Erau 149 cai, 434 vite cornute mari, 450 oi.

Țǎrani adunǎ ban cu ban și deschid o școală în 1871, care la hotar de secole o avea de învǎțǎtoare pe Elena Ilnițchi. Construcția școlii noi începe abia în 1904 și e finisată în 1906. În 1902 în Hlinaia erau 259 case, cu o populație de 2200 persoane, o biserică, o școală elementară rusească cu o clasă; gospodarii dețineau 410 vite și 110 cai.[6]

O mare cotiturǎ în veața sǎtenilor a fost împroprietǎrirea lor în 1922, cu pǎmânt fǎrǎ rǎscumpǎrare. În 1923 satul Hlinaia avea 520 de case cu 1488 de locuitori. Satul are deja o moară de aburi, școală primară, 3 cârciumi, post de jandarmi și primărie.

În 1940 satul a ajuns la 1897 de locuitori, fiind aproape în totalitate de moldoveni (98,4%), dar în vara anului viitor numǎrǎ 525 de case, deja cu 2102 locuitori. Recensǎmînturile din 1979 și 1989, înscriu în liste 2032 locuitori și respectiv 1983.

Dupǎ transformǎrile sociale din anii 1989-1991, stǎpâni pe pǎmânt au devenit cu adevǎrat țǎranii, acum lucrînd în mod individual sau în gospodǎrii țǎrǎnești asociate.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În satul Hlinaia au fost înregistrate 732 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004.[7] Membrii acestor gospodării alcătuiau 1921 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 22.68% - 1 persoană, 28.96% - 2 persoane, 23.50% - 3 persoane, 16.53% - 4 persoane, 6.01% - 5 persoane, 2.32% - 6 și mai multe persoane.[8]


Circle frame.svg

Structura etnică

     Moldoveni (97,4%)

     Ucraineni (1,46%)

     Ruși (0,73%)

     «Români» (0,16%)

     Bulgari (0,1%)

     Alții (0,16%)

Structura etnicǎ[modificare | modificare sursă]

Etnie Populație % din total
Moldoveni 1.871 97,40%
Ucraineni 28 1,46%
Ruși 14 0,73%
Români 3 0,16%
Bulgari 2 0,10%
Alții 3

Populație istorică[modificare | modificare sursă]

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul comunei Hlinaia este Ion Ceban (PLDM), ales în 14 iunie 2015.

Componența Consiliului Local com. Hlinaia (11 consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:[9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 5          
  Partidul Democrat din Moldova 4          
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2          

Economie[modificare | modificare sursă]

Principala activitate economică a populației constituie agricultura. Cele mai cultivate plante sunt: grâul, porumbul, sfecla de zahăr, orz, floarea-soarelui etc. În sectorul serviciilor activează un magazin agricol, câteva magazine de produse alimentare, internet-club, asociația de economii și împrumut. Domeniul medico-sanitar este reprezentat la oficiul medical și un oficiu al direcției raionale sanitar-veterinare pentru siguranța produselor de origine animalieră.

În sfera educației funcționează un gimnaziu.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Map_of_RDM-1917.jpg
  4. ^ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/54/Ethnic_map_of_Hotin_County_1930.png
  5. ^ Satul (comuna) Hlinaia, Edineț: descriere
  6. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  7. ^ Recensămîntul populației din anul 2004. Vol. 3. Gospodării casnice. Caracteristici socioeconomice. – Ch.: Statistica, 2007 (Combinatul Poligrafic). Text paral.: lb. rusă, engl. –380 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-901-32-1
  8. ^ Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale. – Ch.: Statistica, 2006 (F. E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 492 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-9786-4-4
  9. ^ http://www.cec.md/r/rez_t1_2015/