Sari la conținut

Glucozamină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Glucozamină
Nume IUPAC(3R,4R,5S)-3-amino-6-(hidroximetil)oxan-2,4,5-triol
Alte denumiriD-glucozamină
2-amino-2-dezoxi-D-glucopiranoză
2-amino-2-dezoxi-D-glucoză
Citosamină
Identificare
Număr CAS3416-24-8
ChEMBLCHEMBL493287
PubChem CID439213
Informații generale
Formulă chimicăC6H13NO5
Masă molară179,17 g·mol−1
Proprietăți
Densitate1,563 g/mL
Punct de topire150°C
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Glucozamina, denumită și citosamină[1] (C6H13NO5), este un aminozahar și un precursor în sinteza biochimică a proteinelor și lipidelor glicozilate. Glucozamina face parte din structura polizaharidelor, chitosanului și chitinei. Glucozamina este una dintre cele mai abundente monozaharide.[2] Se obține comercial prin hidroliza exoscheletelor crustaceelor sau, mai rar, prin fermentația unor cereale, cum ar fi porumbul sau grâul.

Este disponibilă sub diferite forme precum clorura de glucozamină, N-acetil-glucozamina (NAG) și sulfatul de glucozamină care este o sare a glucozaminei.[3] Glucozamina este, de asemenea, disponibilă sub forme sintetice. Este frecvent folosită ca tratament pentru osteoartrită, deși acceptarea ei ca terapie medicală variază.[1] De vreme ce glucozamina este un precursor al glicozaminoglicanilor, iar glicozaminoglicanii reprezintă o componentă majoră a cartilajului articular, suplimentele de glucozamină pot ajuta la refacerea cartilajului și la tratarea artitrei.[4]

  1. ^ a b en „D-Glucosamine”. PubChem. 
  2. ^ en W. W. Pigman, D. Horton, J. D. Wander (). The Carbohydrates. IB. New York: Academic Press. pp. 727–728. ISBN 9780125563512. 
  3. ^ „Glucozamina și condroitina”. SfatulMedicului.ro. 
  4. ^ en „Glucosamine”. DrugBank. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]