George Ioanid (pictor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gheorghe Ioanid
Date personale
Născut1840 Modificați la Wikidata
Varna, Bulgaria Modificați la Wikidata
Decedat1921 (81 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Activitate
PregătireGheorghe Tattarescu  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăneoclasicism  Modificați la Wikidata

George Ioanid (n. 1840, Varna, Bulgaria - d. 1921) a fost un pictor român, elev al lui Gheorghe Tattarescu.

A făcut pictură religioasă în stilul neoclasicist al maestrului său, precum și portrete și tablouri de gen care vădesc preocuparea pentru studierea psihologiei modelelor și capacitatea de evocare a atmosferei („Portret de cărturar”, „Portretul lui Tattarescu”, „Atelierul pictoului”, 1904).

Biserici pictate[modificare | modificare sursă]

Biserica "Dobroteasa", situată în centrul orașului București, datează din 1884. Pictura interioară e realizată de Gheorghe Ioanid.[1]

Biserica Sfântul Ilie din Craiova, construită în 1720 de vornicul Ilie Oteteleșanu și marii negustori ai orașului, fusese zugrăvită inițial de pictorul Constantin Lecca între anii 1840 - 1841. După restaurarea din 1893, pictura a fost refăcută de Gheorghe Ioanid și Gheorghe Tattarescu.[2]

Biserica „Maioreasa” cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" din Drobeta-Turnu Severin s-a zidit din temelie între anii 1842 - 1846. În 1902, după reparații radicale, biserica a fost pictată din nou de pictorul Gheorghe Ioanid.[3]

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Alexandria, construită între anii 1842 - 1845 a fost refăcută între anii 1902 - 1904. Cu această ocazie, Gheorghe Ioanid a pictat biserica.[4]

În 1908, Gheorghe Ioanid a repictat icoanele catapeteasmei bisericii Sf. Nicolae din Alexandria.[5]

În 1926, când s-au făcut reparații capitale la biserica Sfântul Alexe din București, Calea Șerban Vodă nr. 123, a fost restaurată și pictura interioară, realizată în stil renascentist de pictorul Gheorghe Ioanid.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

Biserica Schitul Magureanu

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964