Sari la conținut

Economia Macao

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Economia Macao

Macao
Monedă pataca
An fiscal calendar year
Organizații comerciale OMC
Statistici
PIB 51.8 miliarde dolari (413.5 miliarde pataca, 2013)[1]
Clasament PIB 82 (nominal) /
94 (PPc)
Creșterea PIB 11.9% (2013), -26.4% (S2 2015 an la an)
PIB pe cap de locuitor 88.700US$ (2013 est.)
PIB pe sector servicii: 94.1%, industrie: 5.9% (2014 est.)
Inflație 6% (2014 est.)
Populație sub limita sărăciei nu există date
Forța de muncă după ocupație comerțul cu ridicata și cu amănuntul 13.3%, jocuri de noroc 13.3%, restaurante și hoteluri 12.7%, construcții 8.7%, sectorul public 6.7%, transporturi și comunicații 5.5%, industria de fabricație 4.3%, servicii financiare 2.4%, alte servicii și agricultură 33.2% (2010 est.)
Șomaj 1.9% (2013 est.)
Principalele industrii turism, jocuri de noroc, îmbrăcăminte, textile, electronice, încălțăminte, jucării
Comerț exterior
Export $1.137 miliarde (2013 est.)
Bunuri exportate îmbrăcăminte, textile, încălțăminte, jucării, electronice, mașini și piese
Parteneri de export  Hong Kong 53.4%
 China continentală 17.6%
 Statele Unite 4% (2014 est.)[2]
Import 10.13 miliarde dolari americani (2013 est.)
Bunuri importate materii prime și produse semifabricate, bunuri de larg consum (alimente, băuturi, tutun), bunuri de capital, combustibili minerali și petrol
Parteneri de import  China continentală 53.8%
 Hong Kong 21.4%
 Franța 14.2%
 Japonia 9.7%
 Statele Unite 8.3%
 Germania 4.1% (2013 est.)[3]
Finanțe publice
Datorie publică 0$ (2013)
Venituri publice 16.95 miliarde dolari americani (2012 est.)
Cheltuieli publice 6.934 miliarde dolari americani (2012 est.)

Sursa: The CIA World FactBook
Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani

Economia Macao a rămas una dintre cele mai deschise economii din lume, de la predarea suveranității către China, în 1999. Exporturile de îmbrăcăminte și turismul legat de jocurile de noroc sunt pilonii economiei. Deoarece Macao are puține terenuri arabile și puține resurse naturale, depinde de China continentală pentru cea mai mare parte a importurilor sale de alimente, apă potabilă și energie. Japonia și Hong Kong sunt principalii furnizori de materii prime și bunuri de capital. Cu toate că Macao a fost puternic afectată de criza financiară asiatică din 1997-1998 și de recesiunea din anii 2000, economia sa a înregistrat o creștere medie anuală de aproximativ 13,1% între 2001 și 2006.[4] Macao este membru deplin al Organizației Mondiale a Comerțului.[5] Securitatea publică s-a îmbunătățit considerabil după transferul către Republica Populară Chineză.[6] Datorită veniturilor fiscale provenite din industria jocurilor de noroc profitabile, guvernul Macao poate introduce un program de asistență socială care oferă 15 ani de educație gratuită pentru toți cetățenii Macao.[7] În 2015, economia Macao a înregistrat o scădere semnificativă (-26,4% față de aceeași perioadă a anului precedent în T2 2015) din cauza reducerii cheltuielilor vizitatorilor din China continentală ca urmare a campaniei anticorupție conduse de Xi Jinping.

  1. ^ „Macau's GDP posts growth of 11.9 pct in 2013”. Macauhub English. 
  2. ^ „Export Partners of Macau”. CIA World Factbook. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Import Partners of Macau”. CIA World Factbook. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „AMCM”. www.amcm.gov.mo. Accesat în . 
  5. ^ „Economy of Macau”, Wikipedia (în engleză), , accesat în  
  6. ^ „Wayback Machine”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  7. ^ „Wayback Machine”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]