Armata Croată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Armata Croată
Seal of Croatian Army.png
Emblema Armatei Croate
Fondată1991–prezent
ȚarăCroația
TipArmată
Mărime15.894 personal în 2016.[1]
Parte aForțele Armate ale Croației
H/QKarlovac
Deviză"Domovini vjerni"
(Credincios patriei)
MarșMi smo garda hrvatska
(Suntem garda croată)
Aniversare28 mai
Echipament78 x MBT[2]
623 x IFV & APC
350 x artillery pieces, mortars
MisiuniRăzboiul de Independență al Croației:

Războiul Bosniac:

Războiul din Afghanistan
Războiul din Irak
Comandanți
Comandantul
actual
general de brigadă Siniša Jurković
Comandanți
notabili
General Martin Špegelj, General Janko Bobetko, General Petar Stipetić, General Zvonimir Červenko, Lieutenant General Ante Gotovina, Locotenent-general Marijan Mareković, Locotenent-general Mladen Kruljac

Armata Croată (în croată Hrvatska vojska, prescurtat HV) și Forțele Terestre Croate (în croată Hrvatska kopnena vojska, prescurtat HKoV) este cea mai mare și cea mai importantă componentă a Forțelor Armate Croate (în croată Oružane snage Republike Hrvatske, prescurtat OSRH). Stagiul militar obligatoriu a fost abolit în ianuarie 2008. Până în 2008, serviciul militar era obligatoriu pentru bărbații majori și dura șase luni, după ce în 2001 fusese redus de la nouă luni. Pacifiștii puteau opta pentru un serviciu civil de opt luni.[3]

Rol[modificare | modificare sursă]

Rolul fundamental și scopul armatei croate este de a proteja interesele naționale vitale ale Republicii Croația și de a apăra suveranitatea și integritatea teritorială a statului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Președintele croat Franjo Tuđman a semnat, pe 20 aprilie 1991, Decretul de înființare a Gărzii Naționale Croate, care a devenit prima forță armată cu misiuni de apărare și antrenament. La 12 august 1991, era formată din patru brigăzi și avea un personal de aproximativ 60.000 de membri, din care 30.000 în structurile Ministerului de Interne.[4]

Legea Apărării, publicată în septembrie 1991, a stabilit că forțele armate vor fi organizate într-o singură Armată Croată, iar pe 21 septembrie 1991 a fost desemnat Statul Major General al Armatei Croate (în croată Glavni stožer Hrvatsku vojsku, GSHV), condus de Inspectorul General Martin Špegelj.[4]

Pe 3 noiembrie 1991, Garda Națională Croată a fost redenumită oficial ca Armata Croată.[4]

Misiuni[modificare | modificare sursă]

Armata Croată a fost implicată în mai multe misiuni de luptă și operațiuni împotriva Armatei Populare Iugoslave și Armatei Republicii Sârbe Krajina în timpul Războiului de Independență al Croației (Bătălia de la Vukovar, Bătălia Cazărmilor, Operațiunea Coast-91, Bătălia de la Dubrovnik, Operațiunea Maslenica, Operațiunea Winter '94, Operațiunea Orkan 91, Bătălia de la Zadar, Operațiunea Otkos 10, Operațiunea Flash, Operațiunea Summer '95 sau Operațiunea Storm) și în Războiul Bosniac (în Războiul Croato-Bosniac și Operațiunea Mistral 2).

A participat la Războiul din Afghanistan și în Războiul din Irak.

În aprilie 2011, armata croată avea 120 de membri în țări străine ca parte din forțele ONU de menținere a păcii, dintre care 95 făceau parte din UNDOF⁠(d) în Înălțimile Golan.[5] În 2011, încă 350 de soldați făceau parte din forța NATO ISAF din Afganistan și alți 20 erau desfășurați ca parte din KFOR în Kosovo.[6][7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Oružane snage Republike Hrvatske
  2. ^ „Home – Ministry of Defence of the Republic of Croatia”. Accesat în . 
  3. ^ Milan Jelovac (). „Vojni rok u Hrvatskoj kraći, nego drugdje u Europi i NATO-u”. Vjesnik (în croată). Accesat în . 
  4. ^ a b c Davor Marijan: The Participants and the main Characteristics of the War in Croatia, 1990-1991 Časopis za suvremenu povijest (Jurnalul de Istorie Contemporană) Vol.40, 1 iunie 2008.
  5. ^ „Broj pripadnika OSRH u mirovnim misijama UN-a” (în croată). Croatian Ministry of Defence. . Accesat în . 
  6. ^ „Hrvatska šalje još vojnika u Afganistan”. eZadar (în croată). . Accesat în . 
  7. ^ „Kosorica u službenom posjetu Kosovu”. Index.hr⁠(d) (în croată). . Accesat în .