Discuție Utilizator:Nicu Farcaș/Arhiva 4

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru a lăsa un mesaj  » apasă aici «

Salut!

Ai contribuit in 2013 cu articol la Microcanionul de bazalte Hoghiz. Am fost in weekend acolo si as veni cu 2 completari

- coordonatele GPS nu cred ca sunt exacte, sunt foarte indepartate de indicator si de drum, posibil sa fie ceva in lungul vaii dar totusi nu cred.

Coordonatele unde am vazut eu partea spectaculoasa: N 45 58.726 E025 18.755

- In microcanion exista si o cascada destul de inalta, si zgomotoasa, asta nu am gasit-o pomenita nicaieri, chiar pacat Coordonate de unde se vede bine cascada: N 45 58.783 E 025 18.708 Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Yo6own (discuție • contribuții).

Vă doresc să aveți parte în noul an de sănătate, liniște, mulțumire și putere de muncă ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 31 decembrie 2015 19:08 (EET)[răspunde]

Mulțumesc, la fel! Un An Nou cu sănătate, bucurii alături de cei dragi și pace în suflet. La mulți ani! --Nicu Farcaș(mesaj) 1 ianuarie 2016 11:22 (EET)[răspunde]

Prescurtări[modificare sursă]

Am creat redirectări în spațiul de nume "Cod" pentru siturile Natura 2000 din România, vedeți detalii aici. Sper să vă ajute.

V-ar deranja dacă am trece și lista de situri la formatul folosit de LMI (cu formate pentru fiecare intrare)? Ar putea fi administrat automat mai ușor (de exemplu să meargă legăturile direct la o linie, de tipul Lista_siturilor_Natura_2000_în_România#ROSPA0107).--Strainu (دسستي‎22 mai 2016 00:27 (EEST)[răspunde]

Nu mă deranjează, din contră. Eventual și adăugarea unui câmp de cod la infocasetă. Mulțumesc! -- Nicu Farcaș(mesaj) 22 mai 2016 17:00 (EEST)[răspunde]
Un Crăciun liniștit și luminat vă dorește.
Uliul porumbar
--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 decembrie 2016 21:19 (EET)[răspunde]

Share your experience and feedback as a Wikimedian in this global survey[modificare sursă]

  1. ^ This survey is primarily meant to get feedback on the Wikimedia Foundation's current work, not long-term strategy.
  2. ^ Legal stuff: No purchase necessary. Must be the age of majority to participate. Sponsored by the Wikimedia Foundation located at 149 New Montgomery, San Francisco, CA, USA, 94105. Ends January 31, 2017. Void where prohibited. Click here for contest rules.

Denumiri de arii protejate[modificare sursă]

Bună seara. Scrieți că "menționarea denumirilor în alte limbi s-a făcut deja în articolele dedicate celor trei arii protejate", dar este o neînțelegere, fiindcă eu nu denumirile "în alte limbi" adăugasem, ci denumirile în limba română, dat fiind că în listă figurează, așa cum ați restabilit-o, numai denumirile "în alte limbi" tocmai. Continui să cred că este util să figureze și denumirile românești în listă. De altfel, și în articolele dedicate celor trei arii protejate, denumirile românești sunt menționate, dar nu sunt oficiale, și prin urmare titlul articolelor este hibrid, substantivul comun fiind în limba română iar toponimul propriu în maghiară sau turcă. Ori, din câte am înțeles, aceste arii protejate sunt recente, nu au fost create în perioada când denumirile maghiare și turcești erau oficiale (ante 1918 în Timiș, 1878 în Dobrogea). Tare ași fi curioasă să aflu explicația. Cu bine, --Julieta39 (discuție) 7 februarie 2017 20:30 (EET)[răspunde]

Denumirile oficiale (ale ariilor protejate din România) le găsiți în Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și în Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). O zi frumoasă! --Nicu Farcaș(mesaj) 8 februarie 2017 17:08 (EET)[răspunde]
Domnule Farcas si doamna Julieta, legea nr. 5 din 6 martie 2000 este un text, nu explicația faptului că aceste 3 arii protejate au fost înregistrate sub formele respectiv maghiară și turcă a denumirilor. Întrebarea "de ce în această lege, aceste arii și numai ele, sunt înegistrate în formele maghiară și turcă?" își așteaptă încă răspunsul. Dacă-l știe cineva, și eu sunt curios să-l aflu. Toate cele bune ! --Trecătorul răcit (discuție) 9 februarie 2017 17:37 (EET)[răspunde]

Your feedback matters: Final reminder to take the global Wikimedia survey[modificare sursă]

(Sorry to write in English)

Sit UNESCO[modificare sursă]

Bună ziua. După cum probabil știți, acum aproape o lună, UNESCO a extins situl compus Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei cu încă vreo 60 de zone protejate, din care cam o duzină din România. Eu am completat articolul cu siturile noi așa cum apar ele în comunicatul de la UNESCO, dar nu sunt foarte sigur că am identificat bine zonele protejate. Cum vă pricepeți mai bine ca mine la arii protejate din România, v-aș ruga să aruncați o privire și să corectați greșelile pe care le vedeți.

O zi bună.  —Andreidiscuție 1 august 2017 18:24 (EEST)[răspunde]

Dealul Perchiu[modificare sursă]

Bună seara. Am văzut că ați șters Dealul Perchiu (sit SCI) din Format Rezervații Naturale județul Bacău, totuși apare în Legea nr. 5/2000, Anexa I. Tot dvs. l-ați scris în Lista rezervațiilor naturale din județul Bacău. Este în legătură cu apartenența separată a siturilor Natura 2000?--DieselEngineRO (discuție) 1 decembrie 2017 19:20 (EET)[răspunde]

Dealul Perchiu (sit SCI) este un sit de importanță comunitară aflat pe Lista siturilor Natura 2000 din România. Articolul Dealul Perchiu (rezervație naturală) nu există, trebuie inițiat. Parcul dendrologic Dofteana este un areal de interes științific inclus în Rezervația naturală Nemira, dar până la această dată nu a fost instituit (legal) ca rezervație naturală, prin urmare nu se poate regăsi pe acea listă. O zi bună. -- Nicu Farcaș(mesaj) 2 decembrie 2017 12:55 (EET)[răspunde]
Mulțumesc pentru clarificare. Voi încerca să fac articolul Dealul Perchiu. Între timp, vă puteți uita la Parcul dendrologic Dofteana să vedeți dacă e bine realizat? Aparținând de Rezervația naturală Nemira mă gândesc că titlul din infocasetă IV IUCN și informațiile din introducere crează o confuzie.--DieselEngineRO (discuție) 2 decembrie 2017 13:50 (EET)[răspunde]

Arboretul din Sângeorgiu de Pădure[modificare sursă]

Bună ziua și felicitări pentru că ați mutat denumirea românească la capitolul Descriere. Problema însă nu e asta. Pagina are mai multe date statistice și publicitate pentru alte "monumente istorice" decât descriere pentru tema din titlu. De asemenea e mai de folos să se insereze poze cu si despre Arboretum decât una cu o biserică, care își are locul in pagina Bordoșiu, Mureș și de unde văd că lipsește (în schimb Casa parohială e la loc de frunteː)). De altfel, cine dorește să se ocupe cu adevărat de acest domeniu (n. b. Arboretum), recomandăm să-și arunce o privire și pe astfel de pagini similare de Wiki în alte limbi europene. Succes la lucru ǃ --F.hilbert (discuție) 8 ianuarie 2018 15:03 (EET)[răspunde]

Bună ziua! Consider necesar a face câteva precizări la cele spuse mai sus:

1). Nu am mutat denumirea românească, era acolo încă de la inițierea articolului (vezi aici).
2). Articolul nu face publicitate la nimic (știți bine, Wikipedia nu permite acest lucru).
3). Dacă aveți o imagine din rezervație... vă rog să o inserați în pagină.
4). Dacă unele articole nu sunt bine redactate, curaj, sunteți binevenit să îndreptați lucrurile.
5). Sunt pagini similare a ”Wiki” în alte limbi ”europene” care au articole mai mult sau mai puțin dezvoltate (en:Belianske Tatras - sunt mii de astfel de exemple).

Vă doresc o zi frumoasă și un început de an 2018 cu multă sănătate! -- Nicu Farcaș(mesaj) 8 ianuarie 2018 16:14 (EET)[răspunde]

Bună searaǃ Îmi cer scuze pentru "mutat". Mea culpa, într-adevăr nu am observat denumirea din capitolul Descriere, pentru că mi se părea mai firesc să fie la început, imediat după numele binomial din titlu. Nu toată lumea știe de Chamaecyparis, ori Wikipedia este pentru pentru toți, iar despre ce este vorba în articol, trebuie să apară de la început în evidență. Referitor la celelalte puncte nu mai zic nimic, rămân la părerea că o pagină despre un arboretum trebuie sa fie dezvoltată pe această temă, nicidecum ponderea să fie pe alte atracții din zonă. Vedeți vă rog și Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare câte alte atracții sunt enumerate, din care câte biserici? Chiar dacă or fi ele monumente nemuritoare, nu își au acolo locul.

Exemplul cu Munții Tatra nu are nimic cu ce am spus eu. Mai bine s-ar potrivi acesteaː Arboretumul Simeria, de:Arboretum Main-Taunus, de:Arboretum Wildeshausen sau su:Punkaharjun puulajipuisto din Finlanda. Merită să le vedețiǃ Vă doresc și eu o seară cât se poate de plăcută și un An Nou cu voie bună și cu sănătate.--F.hilbert (discuție) 8 ianuarie 2018 19:57 (EET)[răspunde]

@F.hilbert: părerea mea este că pe Wikipedia nu este bine să desprindem un subiect de contextul lui. Întotdeauna pentru a pune în valoare o piatră prețioasă, tăierea, șlefuirea și montura acesteia sunt foarte importantă. Lăsând comparațiile, în zilele noastre - după cum ne spun adepții geografiei regionale, tendința este de a oferi cititorului un tablou sintetic al cunoașterii structurii și funcțiilor peisajului biogeografic în întreaga sa complexitate realizată de integrarea sa în cel al spațiului geografic fizic, al substratelor materiale, geologice, morfologice, hidroclimatice sau biopedogeografice. De asemenea, este utilă și ilustrarea relațiior cu componentele antropice și environmentale, cu atît mai mult cu cât acestea pot apela la componenta afectivă a cititorului, substrat al unui demers educativ. Nu în ultimul rând, o abordare complexă duce la lărgirea orizontului cunoașterii și la ieșirea din cercul strâmt al cazuisticii particulare. --Accipiter Q. Gentilis(D) 8 ianuarie 2018 21:47 (EET)[răspunde]

@Accipiter Q. Gentilis: Ce răspuns alambicat ... Apropo de adepții geografiei regionale, am văzut ceva legat de denumirea sugerată de Cocean pentru Maramureș. Nu întotdeauna universitarii ăștia trebuie luați și în serios, rar sunt ceea ce ar trebui să fie. Pompei Cocean mi-a fost îndrumător de an înainte de Revoluție, tânăr universitar, secretar UTC pe Universitate, poet, un fel de fac totum și în realitate fac nimic. Până nu m-a nenorocit glaucomul, am predat 25 de ani la unul din cele mai bune licee din Cluj. Unul din cele mai proaste manuale de geografie ever este cel de clasa a X-a la care Cocean e coautor... Știu bine cine a rămas la facultate din generațiile respective și care acum sunt profesori și conferențiari. Ăștia sunt niște glume proaste față de somitățile geografiei de la UBB din generațiile vechi: Morariu, Săndulache, Buta, Gârbacea, Mac etc. În schimb din salarii și așa zisele granturi de cercetare, fac bani cu lopata, singurul lucru care îi interesează. Calitatea studenților care termină acum facultatea e și mai proastă decât a lor. Când am terminat noi, eram 20 de oameni într-o promoție, acum sunt 300 ...

Eu prefer să gândesc ca un turist sau ca un potențial investitor sau ca cineva care se întreabă cum pot trăi mai bine oamenii dintr-o anumită zonă, în armonie cu ea. Nu văd ce e greșit - în principiu, în ilustrarea relațiilor dintre părțile unui întreg. Atâta timp cât o informație nelegată de altele are șanse mai mici de a fi valorificată într-un context concret, prefer să scot în evidență ceea ce are valoare utilă.
Un turist care va vizita biserica X sau Turnul Y probabil va vizita și aria Z și va fi un factor mai mult sau mai puțin activ în diseminarea informației despre aria Z și în diseminarea datelor care au legătură cu interesele ariei Z. Asemenea zone nu există pur și simplu, deoarece ele au nevoie de susținere din partea factorilor de decizie și au nevoie de un consens legat de utilitatea lor într-un anume cadru, etc... Genul acesta de lucruri nu se obține numai prin decrete, ci și prin armonizarea intereselor mai multor părți. Altfel, se ajunge la altele. Despre ariile protejate de care știu numai câțiva, auzim peste un număr de ani că au devenit sursă de masă lemnoasă sau de terenuri pentru diverși. Ca să ajungă cunoscute și cu adevărat protejate, depre aceste zone tebuie să știe cât mai multă lume și pentru a ști oamenii aceste lucruri, trebuie să fie interesați să le știe. Oferindu-le oamenilor conexiuni și date pe care ei pot să le valorifice la modul concret, le favorizezi interesul. Altfel vor zace într-un rat prăfuit al cunoașterii.--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 ianuarie 2018 00:23 (EET)[răspunde]

Bună ziua. Conform discuției de mai sus, am trecut lista la formate, în stilul LMI. Mie mi se pare că aspectul e identic, dar vă rog să verificați dacă s-a stricat ceva. Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎1 februarie 2018 18:28 (EET)[răspunde]

Da, pagina și-a păstrat vechiul aspect. Mulțumesc și eu! -- Nicu Farcaș(mesaj) 1 februarie 2018 18:36 (EET)[răspunde]
Apropo, există deja parametrul cod_natura2000 pentru {{Infocaseta Arie protejată}}. O să încerc să-l populez eu automat, dar puteți să-l adăugați și manual.--Strainu (دسستي‎1 februarie 2018 18:47 (EET)[răspunde]
Am adăugat codul în infocaseta de la pagina Pădurea Plopeni. Ceva nu funcționează (vezi aici). -- Nicu Farcaș(mesaj) 2 februarie 2018 13:35 (EET)[răspunde]
Dacă e vorba de legătura directă în tabel, am rezolvat. Poate ar trebui ca legătura să fie făcută direct din Infocasetă, ce ziceți?--Strainu (دسستي‎2 februarie 2018 16:10 (EET)[răspunde]
Dacă nu este complicat, cred că ar fi mai bine. Oare aici de ce nu funcționează? -- Nicu Farcaș(mesaj) 2 februarie 2018 17:57 (EET)[răspunde]
Ați sărit un 0 în link. Strainu (دسستي‎2 februarie 2018 22:03 (EET)[răspunde]

Am rezolvat problema legăturilor din infocasetă, acum trebuie introdus dor codul. Am și înlocuit cu robotul acolo unde ați editat dvs. manual.

Referitor la listă, eu o pregătesc pentru un eventual Wiki Loves Earth. Din punctul de vedere al concursului, mă gândesc că ar avea sens mai mult dacă am putea identifica imaginile la nivelul ariei protejate, dar nu prea știu cum. Adică la Apuseni să diferențiem între imaginile diverselor peșteri. Ca să aibă succes, acest lucru trebuie să se întâmple automat. Aveți vreo idee cum ar trebui să arate din punct de vedere al utilizatorului chestia asta? Să avem mai multe linii, câte una pe arie, în care să avem legături de încărcare (cam cum sunt submonumentele la LMI), sau când dai clic pe un sit să fii dus la o pagină de unde să alegi aria, și abia apoi la uploader? De asemenea, ar trebui găsită o metodă de identificare standard a ariilor protejate. Există vreun asemenea identificator în România?--Strainu (دسستي‎5 februarie 2018 00:22 (EET)[răspunde]

Am înțeles, la monumente istorice lucrurile sunt clare (cod monument și cod submonument). Aici (iau exemplul de mai sus), situl de importanță comunitară Apuseni se suprapune în mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Munții Apuseni - Vlădeasa. În cazul de față ambele situri includ în areal aceleași rezervații naturale (Peștera Scărișoara, Peștera Ghețarul de la Vârtop, etc...), realitate ce pare a complica un pic lucrurile. În legătură cu identificarea rezervațiilor naturale (cod/id) aștept un răspuns de la Regia Națională a Pădurilor. -- Nicu Farcaș(mesaj) 5 februarie 2018 15:16 (EET)[răspunde]
Am citit răspunsul, m-am uitat pe legislația invocată și doar pe baza asta nu aș putea decât să concluzionez că habar n-au ce înseamnă un cod. Din fericire Google a ajuns atât de deștept încât la căutarea după legea 5/2000 mi-a indicat o OUG 49/2016 în care se face vorbire de Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România, unde într-adevăr există coduri unice pentru fiecare rezervație în parte. Întrebarea e: ce facem cu ele mai departe? Facem o altă listă sau le includem în cea existentă? Cu ce vă pot ajuta eu ca să ajungem repejor la un rezultat?--Strainu (دسستي‎25 februarie 2018 16:43 (EET)[răspunde]
Interesant... mă refer la acea OUG. Eu m-am gândit la adăugarea codurilor în lista fiecărui județ (vezi aici: Alba), apoi, dacă este posibil, robotul să intre pe articole. Nu știu, aștept și alte păreri. -- Nicu Farcaș(mesaj) 25 februarie 2018 19:00 (EET)[răspunde]
E perfect, mă scutește de parsat pdf-ul, iar pentru restul mă descurc. Ar fi mult mai OK să avem WLE pe baza rezervațiilor naturale, e mult mai simplu de limitat.--Strainu (دسستي‎25 februarie 2018 19:04 (EET)[răspunde]
Eu propun să mergem pe lista consolitată de mai sus; treceți prin listele actuale, lăsați cu ???? unde nu găsiți și apoi discutăm de la caz la caz, ca să vedem ce schimbări s-au mai făcut.--Strainu (دسستي‎28 februarie 2018 16:24 (EET)[răspunde]

Erori în listă[modificare sursă]

Bună ziua. Am început să rulez robotul pe articolele despre situri Natura 2000 și am găsit Zona umedă Ostrov - Moldova Veche care nu apare nici în listă, nici în format și nu are codul pus. Puteți vă rog să vă uitați un pic la articol? Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎25 februarie 2018 13:01 (EET)[răspunde]

Zona umedă Ostrov - Moldova Veche este o rezervație naturală ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (am modificat infocaseta articolului). Am primit răspuns de la Regia Națională a Pădurilor, numai că este în format PDF. Dacă vreți să-l vizualizați trimiteți un mesaj cu textul RNP la adresa de e-mail: nicufarcas@gmail.com

Mulțumesc, -- Nicu Farcaș(mesaj) 25 februarie 2018 13:57 (EET)[răspunde]

E aceeași problemă și la Lacul Strachina. Dacă cele două se suprapun, ar trebui trecute ambele coduri, nu?
O altă întrebare e legată de coordonate: merită afișate sau măcar încărcate în listă?--Strainu (دسستي‎25 februarie 2018 19:14 (EET)[răspunde]
Am inițiat articolul Lacul Strachina, arie de protecție specială avifaunistică înființată în 2007 (HG nr.1284 din 24 oct.). Pagina dedicată rezervației naturale Lacul Strachina (declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 2004) a rămas, dar poate fi ștearsă. Coordonatele apar în infocaseta fiecărui articol, nu cred că ar mai fi necesar să apară și în liste. --Nicu Farcaș(mesaj) 26 februarie 2018 16:49 (EET)[răspunde]
Bună ziua, Nicu Farcaș. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Strainu. Strainu (دسستي‎12 martie 2018 17:03 (EET)[răspunde]
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Acumulările Bălcești[modificare sursă]

Bălcești sau Belcești? --Donarius (discuție) 24 martie 2018 17:04 (EET)[răspunde]

Belcești. Mulțumesc! -- Nicu Farcaș(mesaj) 24 martie 2018 17:16 (EET)[răspunde]