Discuție Proiect:Comune-Sate

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Resurse

Cărți despre sate și comune[modificare sursă]

Am căutat și am găsit o grămadă de cărți despre sate și comune la Worldcat, căutând după "monografia satului", "monografia comunei", etc. Pe majoritatea le-am menționat în articolele despre respectivele sate. Însă despre următoarele cărți nu îmi dau seama despre care sate/comune este vorba, fiindcă sunt mai multe cu aceleași nume. Așa că le menționez aici, pentru cei care le-ar putea identifica:

  • Monografia comunei Racovița, Verdea Camelia Daniela, Editura Etnic, Drobeta Turnu Severin, 2009
  • Monografia comunei Pietroasa, Mirela Bulc, Editura Ștef, Iași, 2011
  • Monografia comunei Almașu Mic, Verdea Camelia Daniela, Editura Etnic, Drobeta Turnu Severin, 2009
  • Monografia comunei Sântana până în anul 1920, Ioana-Adriana Bodea, Editura Stef, Iași, 2010
  • Rădăcini și muguri monografia comunei Brăești, Girel Barbu, Editura Omega, Buzău, 2006
  • Mihăilenii de altădată monografii, Editura Fundației "Axis", Iași, 2002
  • Ciocănești : [monografia satului] : [rezumat], Vera Pașcanu-Tătaru, Suzanne Reichrath, Maria-Ioana Vasiloiu, Editura Univers Științific, București, 2007
  • Monografia satului Daia, Ioan Morar, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011
  • File pentru monografia satului Bogata. la o aniversară Vol. 1, Bogata 660, Osvald Neacșa, Editura Fundația Culturală Arania, Brașov, 1997
  • File pentru monografia satului Bogata, Osvald Neacșa, Editura Fundația Culturală Arania, Brașov, 1997
  • Todirești (de lîngă Vladnic): monografia satului, Ion Chirtoagă, Maria Chicu, Alexandru Furtună, Ion Leașco, Editura Pontos, Chișinău, 2005

 Ark25  (discuție) 3 decembrie 2016 23:04 (EET)[răspunde]

Date demografice[modificare sursă]

Am observat că Afil șterge din când în când parametrii recensământ și populație din infocasetele unor sate, acolo unde datele de aici sunt depășite față de cele de la Wikidata (aici avem recensământul din 2002, iar la Wikidata — cel din 2011). Aș putea instrui robotul să facă singur lucrul ăsta la următoarea trecere. Dar aș avea nevoie să știu: avem pentru toate localitățile la Wikidata populația totală la recensământul din 2011? Chiar și dacă nu, pot încerca să-l fac să se uite dacă e așa la fiecare. CC Strainu. —Andreidiscuție 17 mai 2017 20:27 (EEST)[răspunde]

Nu știu sigur, pentru că nu am pus eu datele din 2011, dar presupun că da. Dau drumul la o rulare și revin.--Strainu (دسستي‎17 mai 2017 21:33 (EEST)[răspunde]
Andrei Stroe, nu pot confirma că toate localitățile au populație. Există cel puțin niște comune lipsă, iar eu nu am decât datele din fostele grafice de populație. Rulez ce am și poate în weekend la hackathon o să am timp să fac lista mare cu toate elementele pe care le are fiecare localitate la wikipedia, wikidata și commons.--Strainu (دسستي‎17 mai 2017 22:46 (EEST)[răspunde]
FYI, i-am dat drumul. Nu șterge decât dacă există date demografice de la recensământul din 2011. —Andreidiscuție 24 mai 2017 16:56 (EEST)[răspunde]
OK, asta am până acum. '1' înseamnă că are fieldul respectiv. Nu e complet pentru că nu toate articolele de la noi au cod SIRUTA. Ai putea să rezolvi și problema asta?--Strainu (دسستي‎24 mai 2017 17:02 (EEST)[răspunde]
Să completez la Wikidata codul SIRUTA? —Andreidiscuție 24 mai 2017 17:40 (EEST)[răspunde]
Nu, asta e făcut deja. Să îl afișezi în infocasetă. Știu că teoretic faci deja asta, dar eu am parsat ce se leagă la SIRUTA și nu mi-au ieșit decât 10300, deci probabil mai sunt vreo 6K ce nu au cod.--Strainu (دسستي‎24 mai 2017 17:53 (EEST)[răspunde]
Cred că pot face asta din infocasetă. Eventual să introduc acolo și alte proprietăți Wikidata cu coduri, ca alea din Franța, Ucraina, Bulgaria etc. —Andreidiscuție 24 mai 2017 18:12 (EEST)[răspunde]

Varianta completă cu datele disponibile la Wikidata.--Strainu (دسستي‎25 mai 2017 13:54 (EEST)[răspunde]

Am modificat infocaseta ca să tragă și codurile de la Wikidata, acolo unde există și nu sunt specificate. Se caută codurile folosite de institutele de statistică din România, Bulgaria, Ucraina, Franța și Italia. Dacă mai sunt și alte proprietăți care ar trebui preluate în acest fel, se pot adăuga la tabelul cu numele classificationPs din Modul:InfoboxSettlement. —Andreidiscuție 7 iunie 2017 12:02 (EEST)[răspunde]

Redenumire proiect[modificare sursă]

În acest mesaj, Strainu a propus reintegrarea acestui proiect în Localitățile din România. Eu sunt de acord și, dacă nu e nimeni împotrivă, vom opera în scurt timp reunirea. —Andreidiscuție 17 octombrie 2017 10:19 (EEST)[răspunde]

Andrei Stroe, facem unirea sau mai ai obiecții?--Strainu (دسستي‎24 noiembrie 2017 17:14 (EET)[răspunde]
Nu știu. Dacă ți se pare ok, o putem face. —Andreidiscuție 24 noiembrie 2017 17:29 (EET)[răspunde]
Mie mi se pare OK. Scopurile declarate la Proiect:Comune-Sate au fost atinse, poate cu excepția lui "a îmbunătăți calitatea articolelor", care oricum e și la celălalt proiect. În general toate scopurile se suprapuneau și cu celălalt, acesta era cel mult un sub-proiect. În plus, numele proiectului e confusing. E mai simplu să avem un singur proiect cu un nume relevant.--Strainu (دسستي‎24 noiembrie 2017 17:56 (EET)[răspunde]

Pentru început vă dau comunele și orașele din județul Maramureș care fac parte din Sătmar: orașele: Baia Mare, Baia Sprie, Șomcuta Mare, Cavnic, Tăuții-Măgherăuș și Seini; comunele: Fărcașa, Ardusat, Mireșu Mare, Satulung, Valea Chioarului (fără satele Vărai și Mesteacăn ce nu aparțin Sătmarului), Remetea Chioarului, Coaș, Săcălășeni, Dumbrăvița (fără satul Cărbunari ce nu aparține Sătmarului), Coltău, Șișești (fără satul Plopiș ce nu aparține Sătmarului), Groși, Recea și Cicârlău.

Din județul Satu Mare NU aparțin Sătmarului: comunele: Bârsău, Bogdand, Hodod, Supur (doar satele Dobra, Hurezu Mare și Racova aparțin Sătmarului, restul NU), Acâș, Căuaș (doar satul Ghenci aparține Sătmarului), satul Ghirolt (din comuna Moftin, restul satelor din comună aparțin), Santău, Pir, Săuca, Săcășeni, Cehal și orașul Tășnad, Pișcolț (doar satul Resighea aparține Sătmarului).

Din județul Bihor aparține Sătmarului doar satul Curtuișeni.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții).

Mulțumesc. În ce regiune istorică se înscriu localitățile din Satu Mare care nu aparțin Sătmarului? Maramureș? Crișana? Transilvania propriu-zisă? —Andreidiscuție 25 aprilie 2018 16:22 (EEST)[răspunde]

O să vă dau o listă și cu localitățile din Maramureșul istoric/voievodal și cu cele din Crișana incluse în județele Sălaj și Satu Mare.

Acest comentariu a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții).

Din Maramureșul istoric (parte a județului Maramureș) fac parte orașul Sighetu Marmației, Borșa, Dragomirești, Săliștea de Sus și Vișeu de Sus și comunele: Moisei, Săcel, Bogdan Vodă, Ieud, Vișeu de Jos, Poienile Izei, Rozavlea, Botiza, Șieu, Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Leordina, Strâmtura, Bistra, Petrova, Bârsana, Oncești, Ocna Șugatag, Budești, Călinești, Desești, Giulești, Vadu Izei, Rona de Sus, Rona de Jos, Bocicoiu Mare, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânța și Remeți.

Acest comentariu a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții).

Din Crișana mai fac parte pe lângă satele din județele Arad și Bihor (unde deja este menționat) și localitățile din Satu Mare ce nu aparțin Sătmarului. De asemenea mai fac parte și următoarele localități din județul Maramureș: orașul Ulmeni și comunele: Ariniș, Sălsig, Gârdani, Asuaju de Sus, Băița de sub Codru, Băsești, Oarța de Jos și Bicaz.

Județul Sălaj este parte a Crișanei, nu a Transilvaniei propriu-zise cu excepția următoarelor comune (ce aparțin Transilvanei, fiind anterior incluse în comiatele Solonoc-Dăbâca și Cojocna, respectiv județele interbelice Someș și Cluj): Poiana Blenchii, Gâlgău, Șimișna, Ileanda, Rus, Letca, Lozna, Băbeni, Surduc (satele Turbuța și Tihău aparțin Crișanei, restul Transilvaniei), Cristolț, Gârbou, Zalha, Hida (satul Racâș aparține Crișanei, restul Transilvaniei), Dragu, Sânmihaiu Almașului, Zimbor, Cuzăplac, Almașu și Fidu de Jos.

Comuna Negreni din județul Cluj aparține Crișanei, fiind anterior parte din comitatul, respectiv județul interbelic Bihor.

Satul Ociu din comuna Vața de Jos, județul Hunedoara aparține Crișanei, fiind anterior parte din comitatul, respectiv județul interbelic Arad.

Acest comentariu a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții).

Menționez că am scos de peste tot hărțile care ilustrau Sătmarul ca fiind regiune istorică românească, deoarece aceasta este o eroare. De asemenea - în România o localitate nu aparține - în sens actual Sătmarului, ci - cel mult a aparținut acestuia înainte de 1921. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 aprilie 2018 22:33 (EEST)[răspunde]

Și Crișana, Banatul și Maramureșul sunt regiuni istorice românești? Toate acestea nu au aparținut Principatului Transilvaniei, ci Partiumului. Sătmarul are o individualitate aparte în raport cu Crișana, Maramureș sau Transilvania. În plus, la Alba Iulia în sala unirii scrie clar Unirea Transilvaniei, Banatului, Maramureșului, Sătmarului și Părților ungurene- Crișana cu România! Deci cum putem afirma că Sătmarul nu exista ca spațiu individualizat? Doar pentru că a aparținut Ungariei proporiu-zise, România nu are nevoie de acestă zonă? Nu cred că este normal ca Sătmarul să fie scos de pe hărți, doar pentru că așa considerați dumneavoastră. Renunțarea la anumite regiuni este o dovadă de mancurtizare specifică regimului trecut. Nici acum nu putem accepta adevărul istoric așa cum a fost? În plus, la Sătmar se găsește explicația în legătură cu ce este această zonă. Daca apare mențiunea Sătmar, nu înseamnă că respinge noțiunea de Transilvania.

Ca exemplu concludent: ,,Legea din 31 decembrie 1919 pentru ratificarea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu vechiul Regat la României, renunță la această sintagmă (Partium) pentru a desemna regiunile din acest areal conform tradițiilor istorice românești (Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș)." Daca nu era un spatiu individualizat de ce apare in Monitorul Oficial separat de Crișana și Maramureș. Ulterior Sătmarul a fost comasat cu Maramureșul, dar în perioada comunistă când s-a creat regiunea Maramureș, partea estică fiind și astăzi în județul Maramureș.

„Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege decretul-lege cu nr. 3631 din 11 decembrie 1918, publicat în “Monitorul oficial” cu nr. 212 din 13 decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu vechiul Regat al României [...]”. A fost semnata de Nicolae Iorga, printre alții. Se pare că marii oameni politici și intelectualii României nu considerau că Sătmarul nu ar exista ca spațiu individualizat...

Sunt de acord cu dumneavoastra cu privire la faptul că trimiterea nu este bună, căci duce la comitatul Sătmar, care într-adevăr nu a aparținut România, dar am creat un nou articol despre Sătmarul din cadrul României, după Trianon, care a fost comasat cu Maramureșul în 1950 și pierdut oarecum din memoria colectivă a populației din alte zone ale României.

Acest comentariu a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții).

Am avut curiozitatea de a cerceta un pic problema și concluzia mea este că deocamdată nu există o unitate de vederi asupra subiectului. Este o propunere de a schimba denumirea județului Satu Mare în Sătmar, există Episcopia Maramureșului și Sătmarului și există lucrări istorice care tratează subiectul românilor din zona fostului comitat, fie în sens mai larg - referitor la fostul comitat, fie în sens restrâns referitor la zona din România a vechiului Sătmar, fie cu referire la întreg județul Satu Mare. Există de asemenea și un GAL numit GAl Zona Sătmarului. Deocamdată nu prea văd însă rostul creării unui articol separat de genul Sătmarul de Est, din moment ce despre subiect se poate scrie foarte bine la județele Satu Mare și Maramureș, la Comitatul Sătmar și la Partium. În plus nu prea e ce unitate geografică să fie adusă ca argument, decât cel mult cu cealaltă parte din fostul Sătmar. Pe deasupra aș zice că genul ăsta de tratare a subiectului ar putea favoriza deocamdată cu predilecție ideea de separatism.
În plus, apropo de
„regiunile din acest areal conform tradițiilor istorice românești (Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș)”
, mai degrabă vorbim de tradițiile istorice maghiare care coboară până prin secolul XI, când ne referim la Sătmar...
Speța are certe similitudini cu întrebarea "Care e Moldova ?": Republica Moldova, Moldova din România, vechea Moldovă, Țara Moldovei ? Un istoric francez a găsit o soluție: Moldova e Moldova, numai că acum s-a împărțit în Moldova Occidentală și Moldova Orientală, dar la concluzia asta s-a ajuns după vreo 100 de ani. Probabil la fel se va ajunge și la Sătmar (Sătmarul românesc și Sătmarul unguresc sau Sătmarul de Est și Sătmarul de Vest ori Sătmarul Oriental și Sătmarul Occidental - și ce scandal o să iasă probabil în cazul ultimei variante...), dar asta trebuie să o facă istoricii, oamenii de cultură și funcționarii, nu noi.
Atât timp cât cercetarea istorică, forurile culturale și administrative nu s-au înțeles asupra subiectului, e riscant să creezi un articol gen Sătmarul de Est/Sătmarul românesc/Sătmarul Occidental Oriental, pentru că nici măcar un asemenea termen, nu este intrat în uz. Eu unul aș zice că subiectul este lăsat deocamdată în ambiguitate deoarece există încă unele lucruri neclarificate între cele două state care l-au împărțit. Altfel, cu siguranță ar fi existat un interes - cel puțin de o parte, de a clarifica în mod ferm subiectul. Aș risca să zic faptul că, cel puțin din partea României nu există deocamdată un astfel de interes explicit. Motivele, or fi vreo câteva... --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 aprilie 2018 17:15 (EEST)[răspunde]

Și totuși in paginile acelor localități care au făcut parte din Sătmarul istoric (zona fostului comitat), nu ar putea fi introdus ca informație/mențiune că a făcut parte din zona Sătmarului? Într-adevăr cred că doar în zonă se folosește acest termen, dar nu este un subiect destul de dezbătut pe plan național.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții). 26 aprilie 2018 21:04‎

Nu văd de ce nu ar putea fi introdus la capitolul de istorie al localității respective un asemenea fapt istoric obiectiv, anume faptul că a făcut parte până la un anumit moment din Comitatul Sătmar. Totuși, puneți-vă de acord mai întâi cu cei care coordonează proiectul Comune-Sate, în privința manierei în care doriți să introdiceți mențiunile referitoare la acest subiect. --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 aprilie 2018 21:28 (EEST)[răspunde]
În ce privește menționarea regiunilor istorice în introducere, e un consens foarte vechi să o facem, așa că actualmente am încercat să aduc toate aceste introduceri la o formă unitară, cu o identificare cât mai bună a regiunilor istorice; care însă în zona de nord a fost subiect de discuție, mai ales la Bucovina — unde am avut deschiderea pentru identificarea ei ca atare și am integrat în unealta automată limite primite similar, așa că nu văd de ce nu am face-o și aici. În ce privește regiunile partajate cu alte țări, soluția actuală este să punem link către articolul care tratează secțiunea românească a regiunii (dacă avem unul), iar linkul să fie etichetat cu numele întregii regiuni (exemplu: Dobrogea pentru localități gen Osmancea, Constanța și Moldova pentru Sascut, Bacău). Dat fiind că asta se întâmplă contextul unor articole despre localități din România, nu mi se pare deloc că este derutant pentru cititor, dimpotrivă. —Andreidiscuție 27 aprilie 2018 10:19 (EEST)[răspunde]
Atunci ar trebui întradevăr un articol despre Sătmar (România) (fără precizări suplimentare în titlu). Cred că este un titlu puțin contestabil și descrie destul de exact noțiunea. Se pot descrie astfel în articol problemele asociate cu ambiguitățile actual existente în ce privește definirea Sătmarului din punct de vedere nominal și/sau cultural, sau asociate cu proiectele administrative de viitor, etc... Problema era că nu e o regiune istorică românească, nu că nu ar fi în sine o regiune istorică. --Accipiter Q. Gentilis(D) 27 aprilie 2018 12:27 (EEST)[răspunde]

De când cu Moldovele istoricului francez, nu mai știe nici răzeșul ieșean dacă e din Moldova Occidentală sau din Moldova Orientală, de frică să nu se trezească în Transnistria. Wikipedia e menită să-l instruiască. Doar ceangăii din județele Bacău și Neamț pot fi siguri că sunt la fel de occidentali ca și „sârmele” din Brașov. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Csángó Orient expressz (discuție • contribuții). 27 aprilie 2018 16:09‎

Maramureș și Crișana[modificare sursă]

Măcar localitățile din aceste regiuni le puteți completa corect și în totalitate, deoarece aceste regiuni sunt recunoscute. Aparent Sătmarul fiind destul de redus ar da naștere la niște controverse. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.126.102.30 (discuție • contribuții).

Diacritice în numele localităților[modificare sursă]

Se pare că a fost modificată și republicată legea 2/1968 pentru a evidenția diacriticele și a clarifica o dată pentru totdeauna situația lui î. Avem conținutul anexei cu împărțirea localităților aici, unde pot fi lămurite situațiile necunoscute. —Andreidiscuție 17 decembrie 2018 19:51 (EET)[răspunde]

@Strainu: mă întrebai, parcă, la un moment dat de unele denumiri de localități? —Andreidiscuție 17 decembrie 2018 19:52 (EET)[răspunde]
Super tare! În primul rând felicitări ție pentru că acum mulți ani ai insistat să rămânem la â. :) Există într-adevăr niște diferențe la diacritice între SIRUTA și noi. Cred că ar trebui luate datele din această lege, din SIRUTA 2018 (când o să apară) și de la Wikidata și comparate pentru a mai scoate din diferențe.--Strainu (دسستي‎18 decembrie 2018 04:21 (EET)[răspunde]
Nu cred că eu am insistat pentru asta, dar am aplicat consensul ăsta în mod consistent. Dar așteptam republicarea asta cam de când am început să îngrijesc articolele despre localități. —Andreidiscuție 18 decembrie 2018 09:50 (EET)[răspunde]

Andrei Stroe, am comparat în seara asta cu o SIRUTA mai veche. Sunt destul de multe modificări, dar mă declar uimit de cât de multe cazuri sunt în care noi aveam deja diacritice corecte. Nu știu care a fost sursa datelor acum 12 ani, dar a fost foarte bună! Eu am folosit linkul tău, ar trebui poate verificat și cu lege5, să nu fie vreo eroare de tehnoredactare/OCR și cu SIRUTA 2018 când apare.

Au mai rămas sub 40 de diferențe, dintre care unele sunt evident greșeli (Vadu Lzei e culmea!) dar multe nu știu să le rezolv. Propunerea mea e ca după ce rezolvăm un caz să lăsăm un comentariu și să substituim formatul pentru a scoate articolul din listă. Când terminăm, se poate șterge.--Strainu (دسستي‎12 ianuarie 2019 02:44 (EET)[răspunde]

Exista și legea 3/1968, scrisă cu diacritice; dar nu prea cred că ea a fost folosită. Oricum, acolo sunt doar numele comunelor existente imediat înainte de împărțirea pe județe, cu distribuirea lor temporară (unele din ele au fost desființate și comasate cu altele). —Andreidiscuție 12 ianuarie 2019 12:32 (EET)[răspunde]

Deși scopul declarat al Legii 290/2018 este acela ca „în cazul unităților administrativ-teritoriale care conțin în denumirea acestora litera "î" aceasta se va înlocui cu litera "â"” (articolul 8 din lege), prin această lege s-au mai făcut și alte redenumiri de localități. Este de fapt o tradiție a statului român de a schimba intempestiv numele unor localități. Dar dacă unele redenumiri din trecut (Orașul Stalin în loc de Brașov, Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej în loc de Onești, Cluj-Napoca în loc de Cluj etc.) aveau o motivație politică, unele redenumiri făcute acum prin Legea 290/2018 sunt de-a dreptul absurde, fără nicio motivație. Mai sus s-a dat exemplul cu „Vadu Lzei”; aș adăuga „Comuna Lungașu de Jos” (în loc de Comuna Lugașu de Jos) și „Dălhăuț” (în loc de „Dălhăuți). Desigur, în mod „statistic” nu e nicio pierdere: „i”-ul tăiat de la „Dălhăuți” se compensează cu „n”-ul adăugat la „Lugașu”... :-( Rog a se vedea și Discuție:Dălhăuți, Vrancea. --Bătrânul (discuție) 19 ianuarie 2019 18:14 (EET)[răspunde]

Cum spunea și Strainu, e posibil să fie câteva greșeli de dactilografiere/OCR la site-ul just.ro care le publică. Varianta reală e în Monitorul Oficial, ne-ar prinde bine să o avem pe aceasta. —Andreidiscuție 21 ianuarie 2019 13:59 (EET)[răspunde]
Varianta finală nu este cea publicată pe site-ul Monitorului Oficial? Strainu mi-a indicat o metodă de accesare care chiar funcționează: „www.monitoruloficial.ro, clic pe e-monitor, se navighează la 12 decembrie 2018, monitorul nr. 1052”.--Bătrânul (discuție) 21 ianuarie 2019 22:16 (EET)[răspunde]
Am întrebat pe cineva cum e cu diferențele astea și se pare că forma din monitorul oficial e cea opozabila legal. Între forma trimisă la promulgare (vezi link în cealaltă discuție) și monitorul oficial pot apărea corecturi ale unor greșeli de scriere, dar nu știa să-mi spună ce se întâmplă în cazul invers, în care apar greșeli noi. Strainu (دسستي‎21 ianuarie 2019 22:35 (EET)[răspunde]

O chestie "amuzantă" e că în expunerea de motive a proiectului de lege se menționează niște sate depopulate, dar ele nu au fost scoase din anexă. Strainu (دسستي‎4 mai 2019 02:05 (EEST)[răspunde]