Dan Stoenescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Dan Stoenescu
Ambassador Dan Stoenescu.jpg
Date personale
Născut (41 de ani) Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitolog[*] Modificați la Wikidata
Ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deMaria Ligor[*]

Partid politic IND
Alma mater Austin College[*][[Austin College (Presbyterian liberal arts college)|​]]
Universitatea din Warwick[*]
Universitatea din București
The American University in Cairo[*][[The American University in Cairo (independent English-language research university in Cairo, Egypt)|​]]

Dan Stoenescu (n. 4 noiembrie 1980, Constanța) este un diplomat de carieră român. Specialist în relații internaționale, lumea arabă și migrație, a predat cursuri la Universitatea din București și Institutul Diplomatic Român.[1] Pe parcursul carierei sale a militat pentru drepturile românilor din diaspora[2] și păstrarea limbii, culturii și identității românești în afara granițelor.[3]

Primirea Ministrului delegat Dan Stoenescu de către Papa Francisc la Vatican

Din 17 noiembrie 2015 până la 7 iulie 2016, a fost ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în guvernul Dacian Cioloș.[4] În perioada 30 martie 2017 - 22 mai 2021 [5] a fost acreditat oficial ca Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Tunisia.[6]

La 16 aprilie 2021, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene l-a desemnat în funcția de însărcinat cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, începând cu 1 septembrie, 2021.[7]

Educație[modificare | modificare sursă]

A absolvit în 2003 Austin College [8] din Texas, Statele Unite ale Americii, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale iar în 2005 a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea Warwick, Marea Britanie. Dan Stoenescu a absolvit cursuri post-universitare cu specializarea Migrație Forțată și Studii asupra Refugiaților la Universitatea Americană din Cairo (2006)[9] și are un doctorat în științe politice acordat de Universitatea din București (2009),[10]tema dizertației fiind Naționalismul arab modern și identitatea islamică după 1987. Interesele sale academice includ Lumea Arabă,Orientul Mijlociu, naționalismul arab și identitatea islamică.[11]De asemenea a urmat cursuri de specializare la European Security and Defence College[12] la Bruxelles, Netherlands Instititute of International Relations Clingendael[13] la Haga, Institutul Matías Romero [14] la Ciudad de Mexico și Institutul Saifi[15] pentru limba arabă în Beirut.

Carieră[modificare | modificare sursă]

A lucrat în calitate de diplomat la Madrid [16] și Beirut [17] și a fost președinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture) în Liban pentru două mandate consecutive [18] ca reprezentant al Institutului Cultural Român. În perioada 2009-2010 a activat în cadrul Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni. Începând cu septembrie 2015 a fost responsabil de școlile românești din Spania, cultură și afaceri multilaterale în cadrul Ambasadei României în Spania.[19]Din această poziție a fost numit în funcția de ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, la 17 noiembrie 2015, în cadrul guvernului Dacian Cioloș.

Dan Stoenescu împreună cu refugiați sudanezi la școala African Hope din Cairo, Egipt (2002)

Înainte de a intra în diplomație a lucrat în Egipt la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) și la Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) în Cairo. Stoenescu a lucrat de asemenea pentru prestigioase publicații și ziare din România[20], Statele Unite, Marea Britanie, Egipt, Liban[21] și Republica Moldova. A fost voluntar și coordonator de proiecte pentru organizații non-guvernamentale precum African Hope în Egipt[22], în Statele Unite a lucrat la Centrul pentru Supraviețuitorii Torturii iar în America Centrală a colaborat cu organizația Siglo XXIII din El Salvador.

A predat în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București,[23] iar ulterior la Institutul Diplomatic Român.[24]

În anul 2000 s-a numărat printre fondatorii Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni[25] și apoi a înființat Centrul pentru Educație Democratică.[26]

Distincții și premii[modificare | modificare sursă]

În 2017, Rotary International District 2241 România-Republica Moldova i-a conferit cea mai înaltă distincție - Paul Harris Fellow, pentru sprijinul acordat românilor de pretutindeni și proiectelor internaționale ale Rotary Foundation.[27] De asemenea a primit în anul 2019 un premiu special din partea Societãții de Cultură Macedo-Română pentru sprijinul cauzei românilor din Balcani cu ocazia împlinirii a 140 de la înființarea fundației.[28]

Printre bursele, premiile și distincțiile academice obținute se numără bursa RotaryAmbassadorial Scholarship, bursa Ford Foundation, nominalizarea printre primii cei mai buni zece studenți din California în First Phi Theta Kappa All-California Academic Team, premiul Samuel Roberson acordat de Presbyterian Church USA. A primit distincții din partea guvernatorului statului California, Gray Davis, congresswoman Wilma Chan și senatorului Don Perata.[29]

Mandatul ministerial (2015-2016)[modificare | modificare sursă]

Întâlnirea la Vatican a ministrului delegat Dan Stoenescu cu Papa Francisc

Mandatul ministrului delegat a adus mai multe schimbări și inovații atât la nivelul demersurilor politico-diplomatice cât și la nivelul relației guvernului cu comunitățile românești de peste hotare. Printre primele măsuri ale mandatului au fost transparentizarea finanțărilor, publicarea listelor de proiecte finanțate și crearea unei platforme online de depunere a proiectelor. [30]

La începutul mandatului, Stoenescu a anunțat, în premieră, o nouă direcție de implicare a instituțiilor statului în oferirea de noi oportunități de afaceri pentru românii din Diaspora care doresc să revină acasă și să dezvolte afaceri accesând fonduri europene. [31] Prin urmare, Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, au lansat la 12 octombrie 2016, apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.[32] Acest program este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora și celor reîntorși recent care vor să dezvolte o afacere în mediul urban în România. Este un program dedicat exclusiv dezvoltării antreprenoriatului și înființării de noi întreprinderi.[33] O altă măsură inovativă a mandatului a fost lansarea programului AgroDiaspora, dedicat informării cu privire la accesarea fondurilor europene din domeniul agriculturii de către cetățenii români care locuiesc și muncesc în străinătate. [34] Pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul românilor din diaspora a inițiat programul de burse de studiu online „Antreprenori români de pretutindeni”. [35]

Pentru consolidarea legăturilor culturale cu România ale comunităților istorice din jurul granițelor, au fost inițiate demersuri de înființare a unor centre de informare ale României la Bălți (Republica Moldova)[36], Ismail (Ucraina) [37],Slatina (Ucraina) [38] și Korcea(Albania).[39] Centrele de Informare ale României de la Bălți și Ismail, înființate la inițiativa ministrului Stoenescu, au fost inaugurate în decembrie 2016.[40] Centrul din Solotvyno (Slatina)[41] a fost deschis în 2018 iar cel din Korça (Korcea) a fost inaugurat în anul 2019.[42]

De asemenea, a inițiat proiectul „Spațiul Comunicațional Comun România-Republica Moldova”, care să susțină cooperarea și convergența între instituții de presă, societatea civilă și instituțiile guvernamentale din cele două state. În cadrul proiectului a fost constituit Consiliul Consultativ Mass-Media România–Republica Moldova - un for de consultare cu societatea civilă, reprezentanții managementului instituțiilor de presă și jurnaliști din ambele state cu scopul de a armoniza cadre legislative și politici publice în domeniul dezvoltării mijloacelor de informare în masă. [43]

Ministrul delegat Dan Stoenescu la comemorarea masacrului de la Fântâna Albă, Bucovina de nord (Ucraina)

Totodată, în perioada mandatului a accentuat permanent importanța unor măsuri care să nu perpetueze modelul divizării artificiale a comunității românești în români și moldoveni,[44] români și vlahi[45], români și aromâni. [46]

Pentru un demers extern comun interinstituțional, în vizitele sale în cadrul comunităților românești a invitat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României și Camera Deputaților precum și demnitari din cadrul altor ministere. [47] Ministrul delegat a fost primul demnitar român din guvernul Dacian Cioloș care a întreprins o vizită în Republica Moldova. [48] La începutul lunii martie 2016, în calitate de emisar special al președintelui Klaus Iohannis și al premierului Dacian Cioloș, a efectuat o vizită în Malaysia pentru transmiterea scrisorilor oficiale în care s-a făcut apel la autoritățile malaysiene să analizeze posibilitatea comutării pedepsei capitale a cetățeanului român Ionuț Gologan. [49]

În perspectiva alegerilor parlamentare, a demarat o campanie de informare a românilor cu drept de vot cu domiciliul și reședința în străinătate, cu privire la schimbările legislative din domeniul electoral, în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă.[50] Datorită lipsei de interes din partea cetățenilor români pentru votul prin corespondență, rezultatul a fost mult sub așteptări, în primele patru luni din perioada de înscriere se primiseră doar 4616 cereri de înregistrare a alegătorilor,[51][52] în condițiile în care numărul românilor rezidenți în străinătate este de ordinul milioanelor.[53] Ulterior, pentru alegerile generale din 11 decembrie 2016 au fost înfințate 417 secții de votare, fiind cu 111 mai multe față de alegerile parlamentare din 2012 și cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014. În ciuda noilor facilități legislative doar 102.067 de persoane s-au prezentat la vot în diaspora.[54]

La finalul mandatului, Stoenescu declara că a inițiat modificarea Legii nr. 321/2006 pentru asigurarea unei mai mari transparențe în acordarea de finanțări nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile destinate românilor de pretutindeni.[55]

La începutul lui iulie 2016, Stoenescu a fost înlocuit din postul de ministru-delegat pentru românii de pretutindeni cu fosta ambasadoare a României în Canada, Maria Ligor. Prim-ministrul a declarat că are nevoie de un nou impuls pentru procesul de înregistrare a românilor din străinătate în registrul electoral.[56][57]Cu toate acestea, în presă s-a recunoscut faptul că „spre deosebire de oamenii politici care s-au perindat prin funcția deținută de Stoenescu, activitatea acestuia a fost un imens pas înainte.”[57]


Mandatul de ambasador la Tunis (2017-2021)[modificare | modificare sursă]

Dr.Dan Stoenescu

Mandatul său de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Tunisiană a dus la o dinamizare a relațiilor bilaterale româno-tunisiene. În condițiile în care relațiile bilaterale sunt reglementate de un cadru juridic care cuprinde peste 50 de Acorduri, începând din 1963, în mandatul său au fost negociate și semnate numeroase acorduri printre care un Program Executiv în domeniul sãnãtãții și al științelor medicale (2018); un Acord de cooperare între Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România și Instanța Națională de Luptă Contra Corupției (INLUCC) din Tunisia (2018); un Acord de Cooperare între Institutele Diplomatice (2018); un Acord de cooperare între UTICA (Uniunea Tunisianã a Industriei, Comerțului și Artizanatului) și Camera de Comerț și Industrie a României (2019); un Protocol de cooperare între Guvernul Tunisiei si Guvernul României, în domeniul protecției civile (2019); un Memorandum de înțelegere a fost semnat între Instanța Superioară Electorală din Tunisia și Autoritatea Electorală Permanentă din România (2020). [58]

Ambassador Dan Stoenescu and DNA general prosecutor Laura Corduța Kövesi

Și la nivel instituțional a stabilit o strânsă cooperarea bilaterală între INLUCC (Instanța națională de luptă împotriva corupției din Tunisia) și instituții românești precum Direcția Națională Anticorupție (DNA) [59], Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția de Prevenire a Criminalității din Ministerul Justiției – INLUCC.[60] De asemenea, în mandatul său a fost stabilit un parteneriat solid între Oficiul Național de Protecție Civilă din Tunisia și Departamentul pentru Situații de Urgență din România[61], între Curțile de conturi din cele două țări, posturile naționale de radio și exemplele pot continua.[62]

Dan Stoenescu at the Tunisian Assembly of the Representatives of the People

În prima jumătate a anului 2019, sub conducerea sa, acțiunile organizate de Ambasada României la Tunis în marja președinției Consiliului Uniunii Europene au inclus evenimente de diplomație publică și culturală, reuniuni de coordonare, evenimente politico-diplomatice și o dezbatere pe tema relației UE-Africa. De asemenea, în calitate de reprezentant al Președinției române a Consiliului UE și COTER a participat la cea de-a 3-a rundă a Dialogului politic UE-Tunisia la nivel înalt pe securitate și lupta împotriva terorismului. [63]

Embassy of Romania to the Republic of Tunisia, La Marsa

În anul 2019 a fãcut parte din Misiunea de observare a alegerilor în Tunisia din partea Uniunii Europene (MOE UE) [64] iar pe parcursul mandatului a avut un rol activ în Grupului ambasadorilor francofoni din Tunisia (GAF) [65], mai ales în perspectiva Sommet-ul Francofoniei de la Djerba din 2021.[66]

În perioada 2017-2021 au avut loc numeroase vizite în Tunisia ale unor oficiali români dar și a unor personalități politice [67][68], culturale [69], sportive [70] și din mediul academic din România.[71]

Dan Stoenescu signing an agreement during the official visit of FM Melescanu In Tunis

Ministrul afacerilor externe Teodor Meleșcanu a venit la Tunis în perioada 19-20 aprilie 2018 [72], ocazie cu care a fost inaugurat și noul sediu al Ambasadei României la Tunis [73]. De asemenea, mai multe delegații din instituțiile românești și Parlamentul României [74] au desfãșurat vizite de lucru în Tunisia.

Ambassador Dan Stoenescu together with Romanian foreign minister Teodor Melescanu, Libyan Foreign Minister Mohamed Taher Siala and UN envoy for Libya Ghassan Salame

În contextul războiului civil din Libia, a coordonat pe partea tunisiană mai multe operațiuni de repatriere a cetățenilor români din teatrul de război.[75] În vederea consolidării cooperării bilaterale descentralizate, a sprijinit dezvoltarea cooperării între localități din România și Tunisia: Tunis-Timișoara [76], Tunis-Arad, Djerba Midoun-Bușteni [77], Petriș-Takrouna[78], Iași-Ariana[79]. În ciuda situației dificile economice, în mandatul său relațiile economice au devenit mai dinamice. Astfel, România a devenit cel de-al 13-lea partener comercial și al 11-lea furnizor pentru Tunisia, principalele produse exportate fiind cereale (32%), petrol și derivate (25%), mașini și aparate electrice (13%), articole din fontã, fier și oțel, lemn și articole din lemn, produse chimice anorganice, cazane, motoare și alte aparate mecanice etc.[80] De asemenea, au fost organizate numeroase întâlniri și evenimente economice de promovare a României cu Camerele de Comerț și Industrie din Tunis, Sfax [81], Sousse [82], Bizerte [83], Beja. De asemenea, Ambasada României la Tunis și firmele private românești au pregătit standul românesc la SIAMAP – Expoziția Internațională de Agricultură, Mașini Agricole și Pescuit.[84] În timpul mandatului său a crescut numărul investițiilor românești în Tunisia: Potrivit datelor furnizate de Agenția de Promovare a Investițiilor strãine, existã 9 companii cu un capital de 41.581 milioane de DT și 600 de locuri de muncă create. Șase dintre aceste societăți operau în sectorul textilelor/îmbrăcămintei, una în industria farmaceutică și restul în sectorul materialelor de construcții.[85]

Inauguration of Oued Retem CI02 drilling site in Nefta

Un alt exemplu concret este prezența firmelor românești pe piața tunisiană și chiar inaugurarea în 2017, a lucrărilor de foraj apă în șantierul Oued Retem CI02 (km 17 după localitatea Nafta, guvernoratul Tozeur), sudul Tunisiei, proiect dezvoltat de compania românească Drillstone. [86] De asemenea, investițiile tunisiene în România au inclus 25 milioane de euro, investiți în cadrul proiectului „ORADEA” în sectorul cablurilor auto (Câbleries Chakira). [87]

Odată cu debutul pandemiei Covid-19, la începutul anului 2020, a coordonat repatrierea cetățenilor români.[88] De asemenea, pentru a veni în sprijinul cetățenilor români în contextul pandemic, Ambasada României la Tunis a creat o rețea și a pus la dispoziție datele de contact ale unor farmaciști [89] și medici români și tunisieni vorbitori de limba română. [90]

Pe plan cultural și academic mandatul său a fost marcat de înființarea în premieră de noi instituții românești în Tunisia precum Centrul de Cultură și Știință al României la Tunis (2018) [91] și Lectoratul român la Institutul de Limbi Moderne Habib Bourguiba (2020). [92]

Ambassador Stoenescu with the Romanian community in Tunisia

Tot la inițiativa sa au fost demarate cursurile de limba română pentru copiii comunității românești din Tunis (2017) la secția consulară a misiunii diplomatice. [93] De asemenea, în premieră, în mandatul său a fost organizat, în anul 2018, “Campus Roumanie”, cel mai mare eveniment educațional din istoria relațiilor bilaterale româno-tunisiene. În cadrul Forumului universităților au fost prezenți reprezentanți ai 17 universități românești și 14 universități tunisiene, au fost explorate posibilități concrete de cooperare și au fost încheiate peste 30 de parteneriate. [94]

Ambassador Dan Stoenescu and Honorary Consul of Romania in Hammamet Tahar Zahar at the opening of the Honorary Consulate

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români din Tunisia dar și în cel al celor câteva zeci de mii de turiști români care vizitează anual Tunisia în mandatul său a fost înființat Consulatul Onorific al României la Hammamet (2019) [95], care acoperă guvernoratele Nabeul și Sousse. [96] Conform estimărilor Ministerului Turismului tunisian, peste 25.424 de români au călătorit în Tunisia în perioada ianuarie - octombrie 2019.[97] De asemenea, a sprijinit înființarea Asociației foștilor studenți tunisieni în România (2018) [98] și a Asociației culturale tunisiano-române (2020). [99]

Inauguration Ceremony of Queen Marie of Romania Piazza In Tunis

La inițiativa sa, la data de 27 octombrie 2020, primarul capitalei Tunis Souad Abderrahim a inaugurat oficial „Piațeta Regina Maria a României”, situată în cartierul Cité Jardins, în fața Secției consulare a Ambasadei României la Tunis. [100]

Placette Reine Marie de Roumanie street sign In Tunis

Articole publicate[modificare | modificare sursă]

Interviuri[modificare | modificare sursă]

"Dacă românii din străinătate se înscriu în Registrul Electoral, vor putea vota prin corespondență, sau în cadrul unei noi secții de votare acolo unde ei solicită să fie înființată această secție de votare".]", “Politica românească”, publicat la 21/06/2016.

Lucrări academice publicate[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ [1] Institutul Diplomatic Român. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  2. ^ [2] La Vanguardia. Retrieved on 10 martie 2010.
  3. ^ „Dan Stoenescu la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti". rri.ro. . Accesat în . 
  4. ^ Red. Stiri (), „LISTA completa a ministrilor in guvernul Dacian Ciolos. Vicepremieri Costin Borc si Vasile Dancu, Cristina Guseth la Justitie, multi ministri cu experienta europeana, dar si oameni din societatea civila - Esential”, HotNews.ro, accesat în  
  5. ^ https://www.presidency.ro/ro/media/decrete-semnate-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1613987625. Administrația Prezidențială. Accesat la 7 aprilie 2021.
  6. ^ [3] Nessma TV. Accesat la 9 iulie 2019.
  7. ^ https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-homepage/96759/high-representative-josep-borrell-announces-senior-appointments_en?fbclid=IwAR0-i9bvH3iMRafsqUdU6cJKbhB4H4BLpQKMEK4-g9DR9pTf5fcqynDg3nU
  8. ^ [4]
  9. ^ [5]
  10. ^ [6]
  11. ^ [7] Stirile ProT V. Retrieved on November 20,2016.
  12. ^ [8] European Security and Defence College. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  13. ^ [9] Netherlands Instititute of International Relations Clingendael. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  14. ^ [10] Instituto Matías Romero. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  15. ^ [11] Saifi Institute for Arabic Language. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  16. ^ [12] Ambasada României la Madrid. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  17. ^ [13] Ambasada României la Beirut. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  18. ^ [14] Agenția Națională de Presă AGERPRES. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  19. ^ „CV-ul lui Dan Stoenescu, disponibil pe site-ul Camerei Deputaților” (PDF). Accesat în . 
  20. ^ [15]
  21. ^ „Lebanonwire.com - Romania under shock after bizarre kidnapping in Iraq”. 
  22. ^ „Lifestyle und Tipps fürs Leben -”. Lifestyle und Tipps fürs Leben. 
  23. ^ „CV-ul lui Dan Stoenescu, disponibil pe site-ul Camerei Deputaților” (PDF). Accesat în . 
  24. ^ „Institutul Diplomatic Român”. Accesat în . 
  25. ^ [16] Camera Deputaților. Retrieved on 12 septembrie 2015.
  26. ^ „Center for Democracy Education”. 
  27. ^ „Comunicat de presă - Rotary District 2241”. Accesat în . 
  28. ^ „Este nevoie de un aport suplimentar de compensare față de românii din Balcani”. Accesat în . 
  29. ^ [17]
  30. ^ [18] Jurnal Românesc. Retrieved on July 5,2016.
  31. ^ Petre Badica, România Liberă. „INTERVIU. Ministrul Dan Stoenescu: Un fond de investiții pentru diaspora ar permite întoarcerea românilor acasă”. Accesat în . 
  32. ^ Ministerul Foundurilor Europene. „Programul Diaspora Start-up: se deschide apelul pentru propuneri de scheme de grant”. Accesat în . 
  33. ^ Ministerul Fondurilor Europene. „Diaspora Start Up” (PDF). Accesat în . 
  34. ^ Gazeta de Agricultură. „Agrodiaspora programul de informare destinat românilor din străinătate”. Accesat în . 
  35. ^ Actualitatea Românească. „Antreprenori români de pretutindeni”. Accesat în . 
  36. ^ [19] Ministerul Afacerilor Externe. Accesat la 10 iulie 2016.
  37. ^ MAE. „Ministerul Afacerilor Externe”. Accesat în . 
  38. ^ MAE. „Ministerul Afacerilor Externe”. Accesat în . 
  39. ^ „MRP a deschis un nou Centru de Informare al României la Korcea, Albania”. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. . Accesat în . 
  40. ^ MAE. „Ministerul Afacerilor Externe”. Accesat în . 
  41. ^ Florentin Năsui (). „Deschiderea Centrului de Informare al României la Solotvino (Slatina)”. Graiul Maramureșului. Accesat în . 
  42. ^ „MRP a deschis un nou Centru de Informare al României la Korcea, Albania”. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. . Accesat în . 
  43. ^ MAE. „Ministerul Afacerilor Externe”. Accesat în . 
  44. ^ Evenimentul Zilei. „Stoenescu: Dorim ca Ucraina să înceteze divizarea artificială între români și „moldoveni" începută din vremea țaristă”. Accesat în . 
  45. ^ Romanian Global News. „Dan Stoenescu face și lucruri bune! Trezește Academia Română!” (PDF). Accesat în . 
  46. ^ Agerpres. „Stoenescu: Este nevoie de un aport suplimentar de compensare față de românii din Balcani”. Accesat în . 
  47. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Întâlnirea ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu Mihail Saakașvili, guvernator al regiunii Odessa”. Accesat în . 
  48. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Vizita ministrului delegat Dan Stoenescu în Republica Moldova”. Accesat în . 
  49. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Malaysia”. Accesat în . 
  50. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate”. Accesat în . 
  51. ^ Vlad Toma (2016 august 02), „MAE: Romanii din strainatate au depus 4616 cereri cu optiuni pentru votul la parlamentare”, Revista 22, accesat în 4 august 2016  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  52. ^ „INTERVIU Stoenescu: Mă îngrijorează numărul redus al celor înscriși în Registrul Electoral; vreau ca românii să nu mai fie umiliți ca în trecut – AGERPRES”, Agerpres.ro, accesat în  
  53. ^ „Milioane de ROMÂNI care lucrează în străinătate au aflat VESTEA CEA MARE! E cel mai bun lucru care li se putea întâmpla”, A1.ro, accesat în  
  54. ^ ProtV. „Stirile ProTV”. Accesat în . 
  55. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Mesajul ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, la încheierea mandatului”. Accesat în . 
  56. ^ Simona Popescu (), „Așteptat de șapte ani, Congresul românilor de pretutindeni – un fiasco total”, Cotidianul, accesat în  
  57. ^ a b Marc Andrei (), „De ce l-a demis Cioloș pe ministrul Românilor de Pretutindeni și cine este Maria Ligor”, Ro.blastingnews.com, accesat în  
  58. ^ Raja JHINAOUI BEN ALI. „România-Tunisia, 57 de ani de relații bilaterale”. Accesat în . 
  59. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Vizita la Tunis a unei delegații DNA”. Accesat în . 
  60. ^ Agenția Națională de Integritate. „RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE 2018” (PDF). Accesat în . 
  61. ^ RoAid. „Misiunea delegației Oficiului Național de Protecție Civilă din Tunisia la Departamentul pentru Situații de Urgență”. Accesat în . 
  62. ^ Ambasada României la Tunis. „SEM Dan Stoenescu et M. Eugen Cojocariu, le directeur de Radio Roumanie Internationale ont recontré la direction de Radio Tunisie et du RTCI”. Accesat în . 
  63. ^ Ambasada României la Tunis. „Succesul #RO2019EU în Tunisia”. Accesat în . 
  64. ^ Ambasada României la Tunis. „Participarea ambasadorului României, Dan Stoenescu la Misiunea de observare a alegerilor a UE pentru alegerile prezidențiale din Tunisia”. Accesat în . 
  65. ^ Ambasada României la Tunis. „Mic dejun de lucru al Grupului ambasadorilor francofoni din Tunisia (G.A.F. - Tunisia)”. Accesat în . 
  66. ^ Ambasada României la Tunis. „Excelența Sa, domnul Dan Stoenescu și alți membri ai GAF/Tunis au avut azi o întâlnire de lucru cu secretarul general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), ES doamna Louise Mushikiwabo”. Accesat în . 
  67. ^ Realites. „Ouverture de la 21ème édition du Forum International de Réalités”. Accesat în . 
  68. ^ Webmanager. „Dacian Ciolos : Avec ou sans l'ALECA, la Tunisie doit entreprendre des réformes de son agriculture”. Accesat în . 
  69. ^ Ambasada României la Tunis. „Masterclass al doamnei Irina Margareta Nistor”. Accesat în . 
  70. ^ Ambasada României la Tunis. „Întâlnire cu Ilie Năstase”. Accesat în . 
  71. ^ Kapitalis. „Campus Roumanie : L'offre universitaire roumaine exposée en Tunisie”. Accesat în . 
  72. ^ Ambasada României la Tunis. „Întâlnire între Teodor Meleșcanu, ministrul român al Afacerilor Externe, și Khemaies Jhinaoui, ministrul tunisian al Afacerilor Externe”. Accesat în . 
  73. ^ Ambasada României la Tunis. „Inagurarea noului sediu al Ambasadei României la Tunis”. Accesat în . 
  74. ^ Ambasada României la Tunis. „Delegația Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților din Parlamentul României s-a întâlnit cu Mohamed Hamdi, ministru al Educației”. Accesat în . 
  75. ^ Digi24. „Trei frați români au mers 1000 de kilometri prin deșertul libian ca să scape de război. Ei au fost extrași din zonă de MAE”. Accesat în . 
  76. ^ [20]
  77. ^ [21]
  78. ^ [22]
  79. ^ [ https://pulsuliesean.ro/municipiul-iasi-s-ar-putea-infrati-cu-orasul-tunisian-ariana/]
  80. ^ Raja JHINAOUI BEN ALI. „România-Tunisia, 57 de ani de relații bilaterale”. Accesat în . 
  81. ^ [23]
  82. ^ [24]
  83. ^ [25]
  84. ^ Ambasada României la Tunis. „Standul românesc din cadrul SIAMAP”. Accesat în . 
  85. ^ Raja JHINAOUI BEN ALI. „România-Tunisia, 57 de ani de relații bilaterale”. Accesat în . 
  86. ^ Agerpres. „Ambasadorul României la Tunis,prezent la inaugurarea lucrărilor de foraj apă realizate de românii de la Drillstone în localitatea tunisiană Nafta”. Accesat în . 
  87. ^ Raja JHINAOUI BEN ALI. „România-Tunisia, 57 de ani de relații bilaterale”. Accesat în . 
  88. ^ Ambasada României la Tunis. „Zbor direct Tunis-București-Tunis”. Accesat în . 
  89. ^ Ambasada României la Tunis. „Farmaciști din Tunisia care vorbesc limba română”. Accesat în . 
  90. ^ Ambasada României la Tunis. „ANUNȚ: medici români și tunisieni vorbitori de limba română”. Accesat în . 
  91. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Inaugurarea Centrului de Cultură și Știință al României la Tunis”. Accesat în . 
  92. ^ Agerpres. „Comunicat de presă - Ambasada României în Tunisia”. Accesat în . 
  93. ^ Ambasada României la Tunis. „Odaie tradițională românească”. Accesat în . 
  94. ^ Agerpres. „Comunicat de presă - Consiliul Național al Rectorilor”. Accesat în . 
  95. ^ Agerpres. „Consulatul Onorific al României la Hammamet, Tunisia, va fi inaugurat oficial miercuri”. Accesat în . 
  96. ^ [26]
  97. ^ Raja JHINAOUI BEN ALI. „România-Tunisia, 57 de ani de relații bilaterale”. Accesat în . 
  98. ^ Ambasada României la Tunis. „Întâlnire cu grupul de inițiativă care dorește să înființeze Asociația Tunisienilor Absolvenți în România”. Accesat în . 
  99. ^ Radio România International. „Sărbătorirea Zilei Naționale a României la Tunis”. Accesat în . 
  100. ^ Digi24. „O piațetă din capitala Tunisiei a primit numele Reginei Maria a României”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]