Comuna Topraisar, Constanța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Topraisar
—  Comună  —
Topraisar se află în România
Topraisar
Topraisar
Topraisar (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°01′11″N 28°28′22″E / 44.01972°N 28.47278°E / 44.01972; 28.4727844°01′11″N 28°28′22″E / 44.01972°N 28.47278°E / 44.01972; 28.47278

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Interbelic Constanta County CoA.png Constanța

SIRUTA 63072

Reședință Topraisar
Componență

Guvernare
 - Primar Stelian Gheorghe[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 131,65 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5533 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 907285

Localități înfrățite
 - Ialoveni Republica Moldova

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Topraisar este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Biruința, Movilița, Potârnichea și Topraisar (reședința).

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre satele componente, denumire care provine din limba tătară, de la Topraysar care a rezultat prin rotunjirea fonetică a lui Top[5] Rayis[5] Hisar[5] înseamnând Fortul Conducătorului/Conducătoarei Uniunii.

Top Rayis se traduce în limba română prin Conducătorul ales al Uniunii sau Președintele Uniunii și pare a o desemna pe regina Tomiris sugerând totodată originea cuvintelor Dobrogea și Tomis. [6]

Unele persoane cred că Topraysar ar fi derivatul lui Toprak Hisar înseamnând Fortul de Pământ.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Unități administrativ-teritoriale vecine[modificare | modificare sursă]

  • Comuna Topraisar are următoarele vecinătăți:

-         la nord cu Canalul Dunăre - Marea Neagră (comuna Cumpăna)

-         la est comuna Agigea, oraș Techirghiol, comuna Tuzla;

-         la sud comuna 23 August și comuna Amzacea;

-         la vest comuna Mereni.

Relief[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei este situat în partea de nord – est a Podișului CobadinNegru - Vodă. Sub raport geomorfologic, relieful comunei Topraisar apare ca o zonă mai înaltă față de regiunile înconjurătoare din vest, nord și est. Solurile ce se regăsesc pe teritoriul comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice) și a rendzinele, categorie de soluri dezvoltate pe calcare, roca predominantă ce intră în alcătuirea unității colinare pe care este amplasat teritoriul comunei.

Situarea comunei în interiorul podișului face ca influențele de tip pontic să nu fie resimțite. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 11 grade. Rețeaua hidrografică a comunei Topraisar este reprezentată de:

  • Canalul Dunăre – Marea Neagră, situat în partea de nord a comunei;
  • Canalul de irigații Negru Vodă, ce străbate comuna de la nord spre est (având un canal principal și altele secundare, cu adâncimi variabile între 1 -3m și 8 m) și
  • Firele de apă ce străbat localitățile Biruința, Movilița, Potârnichea.
Pe teritoriul comunei, apele curgătoare sunt reprezentate de trei pâraie cu debite reduse, fără însemnătate economică, precum și numeroase văi seci pe unde se scurge apa ploilor sau cea provenită din topirea zăpezilor.

Cele trei pâraie sunt Musurat Deresi, Karlîkóy Deresí și Abdullah Deresí. Primele două sunt tributare Lacului Techirghiol, ulti:mul își îndreaptă apele spre Canalul Dunăre – Marea Neagră.

  • Musurat Deresi (Dereaua Musurat)[7] și are izvorul în extremitatea sudică a satului Movilița, aproape de șoseaua națională. Acest pârâu are o lungime de 7 km, o suprafață de 25 km2 și se varsă în Lacul Techirghiol. Traseul este aproape drept și are un debit redus, uneori secând în verile secetoase. Înainte de 1989, când irigațiile erau intense în această zonă, infiltrațiile de la canalele de irigații asigurau un debit aproape constant și în perioada verii, acum însă, lipsa irigațiilor determină apariția perioadelor cu debite foarte reduse în perioadele din an când cad cele mai puține precipitații. Legătura dintre debit și precipitații se observă și în ceea ce privește debitul maxim și cel minim. Deși debitul este neînsemnat, oamenii au făcut în lungul pârâului unele amenajări pentru reținerea apei, fie pentru udatul grădinilor sau iaz pentru pești.
  • Karlîkóy Deresí (Dereaua Carlichioi) se formează prin unirea, în satul Biruința, a Văii Topraisar cu Valea Muratanului. Pârâul are o lungime de 7 km, cu traseu fără sinuozități și o suprafață de 90 km2. Debitul este redus, deoarece apa provenea de la infiltrațiile canalului de irigații. În sezonul cald, acest pârâu este lipsit de apă.
  • Abdullah Deresí (Dereaua Abdullah)[8] își are izvoarele în vestul localității Potârnichea și curge prin vestul satului, având un debit foarte mic. Localnicii i-au blocat traseul în dreptul satului utilizând apa pentru irigatul grădinilor, motiv pentru care restul văii este lipsit de apă.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Lungimea totală a rețelei de drumuri comunale este de 94 km; teritoriul comunei este traversat de traseul DN 38, care face legătura între Constanța și punctul de trecere al frontierei de la Negru Vodă.

      Pe teritoriul comunei există următoarele trasee rutiere:

-          DN 38 face legătura între localitățile Amzacea – Topraisar – Movilița – Techirghiol;

-           DJ 391 între Mereni – Topraisar – Biruința – Tuzla (drum neamenajat);

-          DJ 381 și DC 1A ce leagă localitățile Potârnichea – Movilița – Bărăganu.

             Distanța satelor față de reședința comunei este cuprinsă între 5 km (Biruința) și 7 km (Potârnichea).

      Teritoriul comunei Topraisar se învecinează la nord cu Canalul Dunăre – Marea Neagră (comuna Cumpăna) acest lucru fiind un avantaj de necontestat în ceea ce privește dezvoltarea activităților din domeniul transporturilor, depozitare și condiționare, comerț en-gros, etc.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Topraisar

     Români (84,72%)

     Tătari (6,48%)

     Necunoscută (8,36%)

     Altă etnie (0,41%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Topraisar

     Ortodocși (82,3%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,17%)

     Musulmani (6,77%)

     Necunoscută (8,42%)

     Altă religie (1,31%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Topraisar se ridică la 5.533 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.457 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,73%), cu o minoritate de tătari (6,49%). Pentru 8,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,31%), dar există și minorități de musulmani (6,78%) și adventiști de ziua a șaptea (1,17%). Pentru 8,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Topraisar este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Stelian Gheorghe[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 10                    
Partidul Național Liberal 3                    
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                    
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 1                    

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria veche și medievală[modificare | modificare sursă]

Materialele arheologice de la Topraisar au fost descoperite în anul 1963 într-un șanț de canalizare, la adâncimea de circa 1–1,5 m de la suprafața terenului. La momentul respectiv, cercetătorii nu s-au pronunțat dacă e vorba de o necropolă sau de o așezare de sine stătătoare. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că localitatea Topraisar, așezată în zona centrală a județului Constanța, aproape de mare, o zonă de influență și de interes pentru cetătile grecești dar și pentru romani, a fost locuită din cele mai vechi timpuri.

Comuna în timpul primului război mondial[modificare | modificare sursă]

Conform înțelegerii cu puterile Antantei, România a decretat mobilizarea la 14/27 august 1916, prima zi de mobilizare fiind considerată, ca începând din noaptea de 15/16 august. În lunile septembrie și octombrie armatele române au desfășurat acțiuni de apărare pe teritoriul dobrogean. Când au sunat mobilizarea, toți cetățenii comunei, bărbați între 18 și 50 de ani, au plecat în război. N-au mai rămas în comună decât femei, copii și bătrâni. Apropiindu-se frontul, cei rămași acasă au fost înspăimântați de veștile rele ce le aduceau ostașii și, presimțind ce înseamnă ocupația dușmanului, au părăsit satul.

Administratia locală si viața politică[modificare | modificare sursă]

Revenirea Dobrogei la România a necesitat realizarea unei noi împărțiri administrative a provinciei, care să concorde cu legile românești adoptate special după 1880. Astfel, Dobrogea este împărțită în 8 plăși, 6 comune urbane și 94 de comune rurale. Topraisar aparținea plășii Mangalia, cu reședința la Mangalia. După alegerile din anul 1880 s-a format primul consiliu local al comunei care avea în componență pe: Gecai Curt Agi, Beghe Osman, Hagi Mola Omer, Gelil Zidula, Ismail Muedin - aleși, Bari Abduraman, Nicolae Sufianu – numiți. Primul primar ales al comunei a fost Hagi Mola Omer. Administrația localității Topraisar a făcut întotdeauna eforturi considerabile pentru a se înscrie pe linia dezvoltării economico-sociale și politice impusă de noile condiții geopolitice de după Conferința de pace de la Paris (1919-1920). În prezentarea sa asupra situației județului Constanța în anii 1916 și 1922, N.T. Negulescu, prefectul județului, arată pentru comuna Topraisar, că primăria este instalată în local propriu, construit în 1908 prin cotizațiile locuitorilor.

Administrația locală[modificare | modificare sursă]

În zilele noastre, primarul comunei Topraisar este Gheorghe Stelian (din anul 2000, reales ultima oară în 2012). Consiliul local cuprinde un număr de 15 consilieri locali. În anul 2013, Primăria are un număr de 30 de angajați.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ a b c Murat, Taner (2011). Dicționar tătar crimean-român, Kîrîm Tatarșa-Kazakșa Sózlík. Charleston, SC, USA: CreateSpace. ISBN 9781461083108 
  6. ^ Murat, Taner (2012) (în engleză). Opening the Doors of Science. Iași: StudIS. pp. 99-104. ISBN 9786066242943 
  7. ^ Lahovari & 1901 p.427.
  8. ^ Lahovari & 1898 p.1.
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  10. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]