Comitatul Bistrița-Năsăud
| Comitatul Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
 | |||
| |||
| Coordonate: 47°08′00″N 24°30′00″E / 47.13333333°N 24.5°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | .svg){kind=small} Regatul Ungariei | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Bistrița | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 4,167 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 127,843 locuitori | ||
| - Densitate | 29,5 loc./km² | ||
| Naționalități | • români - 87.564 (68,49%) • germani - 25.609 (20,03%) • maghiari - 10.737 (8,39%) | ||
| În prezent în | România | ||
| Prezență online | |||
 (Beszterce-Naszód) (Beszterce-Naszód) | |||
 (Beszterce-Naszód) | |||
Modifică date / text  | |||
Comitatul Bistrița-Năsăud, cunoscut și ca Varmeghia Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód vármegye, în germană Komitat Bistritz-Naszod), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Bistrița.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Comitatul Bistrița-Năsăud se învecina la vest cu Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la nord cu Comitatul Maramureș (Máramaros), la sud-vest cu Comitatul Cluj (Kolozs), la sud cu comitatele Mureș-Turda (Maros-Torda) și Ciuc (Csík). Munții Carpați formau granița între Regatul Ungariei și Regatul României (în partea de sud-est a comitatului) și între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei - care aparținea de Imperiul Austriac (în partea de est și nord-est). Suprafața comitatului în 1910 era de 4.167 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Comitatul Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. Atunci, districtul Bistrița locuit de sași transilvăneni s-a unit cu districtul Năsăud (care fusese înființat în 1861, după ce fusese înființat district grăniceresc între anii 1762-1851) și cu porțiuni din comitatul Dăbâca. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României.
În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Teritoriul Comitatului Bistrița-Năsăud se regăsește azi în județul Bistrița-Năsăud.
Demografie[modificare | modificare sursă]
În 1910, populația comitatului era de 127.843 locuitori, dintre care:
- Români -- 87.564 (68,49%)
- Germani -- 25.609 (20,03%)
- Maghiari -- 10.737 (8,39%)
.jpg)
Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Bistrița-Năsăud erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Besenyő, azi Viișoara | Beszterce --- Bistrița |
| Jád, azi Livezile | Beszterce --- Bistrița |
| Naszód | Naszód --- Năsăud |
| Óradna | Óradna --- Rodna |
| Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
| Beszterce --- Bistrița | |
| |||||||||
.png)