Cojușna, Strășeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cojușna
—  Sat  —
Panoramă
Panoramă
Cojușna se află în Moldova
Cojușna
Cojușna
Cojușna (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°05′35″N 28°39′30″E / 47.0930555556°N 28.6583333333°E / 47.0930555556; 28.658333333347°05′35″N 28°39′30″E / 47.0930555556°N 28.6583333333°E / 47.0930555556; 28.6583333333

Țară  Republica Moldova
Raion Strășeni

Guvernare
 - Primar Sergiu Jereghi (PL[1], 2015)

Suprafață
 - Total 801 ha
2995 ha împreună cu terenurile agricole km²

Populație (2014)[2]
 - Total 6.247 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal MD-3715
Prefix telefonic 237

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cojușna este o localitate din raionul Strășeni, Republica Moldova ce se învecinează cu satele Trușeni, Scoreni, orașele Vatra și Strășeni. Localitatea este așezată pe ambele maluri ale râului Cojușna, afluent de dreapta al râului Bâc, și este situat pe trei coline, fiind întins pe o lungime de 6 km de la est la vest și 4 km de la nord spre sud.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a satului Cojușna datează de la 7 martie 1528, deși Dicționarul Statistic al Basarabiei, editat în 1923, indică anul 1508. Astfel, într-un document de la 7 martie 1528 se arată că satul ar fi existat de acum, pe când Mavrușca, soția lui Costel Posadnic, devine proprietară aici. Cândva fusese cumpărat de către bărbatul ei și de către Teodor Posadnic cu 550 de zloți tătărești. Dar toate documentele care s-au scris atunci și în secolele care au urmat atestă și alt adevăr incontestabil: satul Cojușna a fost un cuib de răzeși, mazili și boiernași.[4]

În cadrul primului recensământ desfășurat în ținutul Orhei-Lăpușna în decursul anului 1772, în Cojușna au fost înregistrate 51 de gospodării. La recensământul din 1817, scrie savantul Vladimir Nicu, în sat erau deja 120 de gospodării de răzeși, dintre care 19 de mazili și 20 de ruptași de visterie. Mai existau 10 văduve și 45 de burlaci. Aveau 2 preoți, un diacon și 3 dascăli - unul dintre care era și învățător la școală[5].

În 1859 Cojușna e alcătuită din 353 de case cu o populație de 638 de bărbați și 625 de femei. La 1 ianuarie 1865, gospodăriile din sat stăpâneau 2488 desetine de pământ arabil și 531 desetine de pădure[5].

Recensământul din 1923 atestă în sat 2052 de bărbați și 2089 de femei. În această perioadă Cojușna era în componența județului Chișinău, volostea Sirețului[6]. Mai târziu, la 25 septembrie 1925, prin decretul regal emis de regele Ferdinand I, este adoptată legea administrativă prin care se promulgă o nouă diviziune administrativ-teritorială a României. Cojușnei i se acordă statut de comună și face parte din județul Lăpușna[7].

Geografie[modificare | modificare sursă]

Satul Cojușna este situat în partea de sud a raionului Strășeni, la o distanță de 10 km de centrul raional cu același nume și ocupă o suprafață de 801 ha. Aria totală a pământurilor subordonate satului constituie 2995 ha, inclusiv intravilanul 482 ha. Localitățile vecine a satului sunt satele Trușeni, Căpriana, Scoreni și orașele Strășeni și Vatra.Conform istoriei s.Cojusna era populat de țărani răzeși (liberi). Hramul satului Cojușna este „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și se sărbătorește la data de 6 mai.

Relieful teritoriului este complicat, cu pante abrupte. Satul se extinde de la Est pe ambele maluri ale râulețului Cojușna, afluentul din dreapta a râului Bâc și este situat pe trei coline, fiind întins pe o lungime de de la est la vest și de la nord spre sud. Coasta dreaptă a văii râulețului se referă la expoziția Nord-estică, panta abruptă 8-100, suprafața coastei este deluroasă cu caracter de alunecări de teren străvechi. Coasta stângă a văii râulețului Cojușna, în partea de jos, este mai netedă și mai puțin înclinată. Teritoriul satului este inclus în regiunea podișului din Moldova Centrală (Codrii).

Clima este caracterizată ca continentală moderată cu vară fierbinte și iarnă relativ caldă. Astfel de climă continentală este condiționată de îndepărtările ale suprafețelor mari acvatice și ale munților Carpați, care prezintă obstacol pentru pătrunderea maselor de aer umede de la vest[8].

Populația[modificare | modificare sursă]

Conform Recensământul populației și al locuințelor din 2014, satul Cojușna avea în 2014 o populație de 6247 de locuitori, dintre care 3012 bărbați (48,2%) și 3235 femei (51,8%). Din nr. total al populației 6005 s-au declarat români/moldoveni, 56 ruși, 52 ucraineni, ș.a. De asemenea, în localitate au fost înregistrate 1816 gospodării[9].

2004 2014
Grup Etnic Populație % din total Populație % din total
Băștinași declarați Moldoveni

Băștinași declarați Români

6625

150

94,56%

2,14%

5276

729

84,46%

11,67%

ruși 103 1,47% 56 0,9%
ucraineni 85 1,21% 52 0,83%
bulgari 14 0,2% 9 0,14%
evrei 8 0,11%
găgăuzi 4 0,06%
polonezi 2 0,03%
romi 2 0,03%
altele, nedeclarată 13 0,19% 125 2%
Total 7006 6247
Sursă: Rezultatul recensământului din 2004 Rezultatul recensământului din 2014

Economie și infrastructură[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

În satul Cojușna activează circa 100 agenți economici dintre care cele mai cunoscute sunt: fabrica de vin „Migdal-P”, compania producătoare de patiserie și cofetărieNefis” și Fabrica de vin „Cojușna” (nefuncțională). Pe lângă acestea, în localitatea activează diverși agenți economici de prelucrare a producției agricole, fabrică de conserve, întreprinderi din domeniul construcțiilor, comerțului sau care prestează servicii de transport.[10]

Agricultură[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a pământurilor subordonate satului Cojușna constituie 2995 ha, inclusiv: terenuri agricole –1483 ha; arabile – 1000 ha; livezi – 139 ha; vii – 310 ha; pășuni – 34 ha. Cele mai mari întreprinderi agricole și gospodării țărănești sunt: SRL „Leodin&Co”,  SRL „Moșia lui Dumbravă”, GȚ „Munteanu Nicolae”, GȚ „Ritandrex”, GȚ „Vega Țurcanu”, SRL „Agremtur”, SRL „Umbrela Verde”, GȚ „Tranga Andrei”, SRL „Vitis Cojușna”, SRL „Agrodor Succes”, GȚ „Ion Ungureanu”.[10]

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

  • Străzi și drumuri Satul Cojușna este amplasat în apropierea traseului auto Chișinău-Ungheni, dispunând de două accese la acest traseu. Primul acces – despre or. Chișinău, pe str. Mihai Viteazul și al doilea acces la traseu pe str. Revaz Lomtadze. Legătura dintre localitățile învecinate se realizează prin același traseu auto și, suplimentar, printr-o rețea de drumuri locale. Străzile principale ale satului sunt: str. Mihai Viteazul, str. Ștefan cel Mare, str. Revaz Lomtadze, str. Sirețului; str. Podgorenilor. Aceste străzi principale și alte străzi secundare dispun de partea carosabilă asfaltică. O mare parte din rețeaua de drumuri este neasfaltată. Total, pe teritoriul localității sunt 87 străzi și stradele.[10]

Administrație[modificare | modificare sursă]

Jereghi Sergiu (PL) a fost ales primar al satului Cojușna în turul II al alegerilor locale din iunie 2015.

Conform rezultatelor alegerilor locale din 14 iunie 2015 componența Consiliului sătesc format din 15 consilieri, este următoarea:

Partid Consilieri
PL 7
PD 2
PCRM 2
PLDM 1
PPEM 1
Candidați independenți 2

Educație[modificare | modificare sursă]

În teritoriul s. Cojușna activează următoarele instituții de învățământ: Liceul-Teoretic „Alecu Russo”, Școala de Arte Cojușna, frecventată de circa 170 elevi, instruiți de 18 profesori, la diferite specialități și anume: dans popular, dans modern, pian, acordeon, chitară, instrumente aerofonice, canto popular, pictură și olărit, grădinița-creșă de copii nr. 1 „Poienița”, grădinița-creșă de copii nr. 2 „Floricica” și biblioteca sătească.[10]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Poiată (n. 1949), prozator, cineast, dramaturg
  • Anatol și Irina Bivol (n. 1960 și 1969), interpreți de muzică ușoară
  • Igor Boțan (n. 1960), analist politic
  • Veaceslav Madan (n. 1948), actor, regizor. Ministru al Culturii în perioada 2002-2006
  • Grigore Triboi (n. 1956), doctor în economie, ministru al industriei și comerțului (1997)

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Anii '80[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. 2015. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1587&l=ro. Accesat la 15 aprilie 2016. 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. 2017. http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls. Accesat la 1 mai 2017. 
  3. ^ cojusna.md. http://cojusna.md/?page_id=299. Accesat la 30 ianuarie 2018. 
  4. ^ Moșin, Octavian (2015). Cojușna - vatră de credință străbună. Centrul Editorial-Poligrafic al USM. p. 102 
  5. ^ a b Localitățile Republicii Moldova, vol 4. Fundația „Draghiștea” Chișinău. 2002. p. 409 
  6. ^ Moșin, Octavian (2015). Cojușna - vatră de credință străbună. p. 112 
  7. ^ Monitorul Oficial. 1925. p. 11034 
  8. ^ cojusna.md. http://cojusna.md/?page_id=299. Accesat la 30 ianuarie. 
  9. ^ Recensământul populației și al locuințelor, 2014. http://recensamant.statistica.md/ro/profile/878. Accesat la 30 ianuarie 2018. 
  10. ^ a b c d Cojusna.md. http://cojusna.md/?page_id=301. Accesat la 3 februarie 2018. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cojușna