Scoreni, Strășeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Scoreni
—  sat  —
Centrul satului în august 2015
Centrul satului în august 2015
Stemă
Stemă
Scoreni se află în Moldova
Scoreni
Scoreni
Scoreni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°04′02″N 28°36′32″E / 47.06722°N 28.60889°E

Țară Republica Moldova
RaionStrășeni
Atestare1718[1]

Subdiviziuni

Guvernare
 - PrimarSvetlana Tabacari (PLDM[2], 2019)

Populație (2014)[3]
 - Total3,647 locuitori

Cod poștal3730
Prefix telefonic237

Localități înfrățite
 - MioveniRomânia

Prezență online
http://scoreni.com/
GeoNames Modificați la Wikidata

Scoreni este un sat din raionul Strășeni, Republica Moldova. Se învecinează cu satele Cojușna, Trușeni, Malcoci, Condrița, Căpriana și orașul Strășeni. Este așezat într-o vale săpată de râul Ișnovăț, între două dealuri acoperite de păduri. Localitatea este faimoasă datorită practicării meșteșugului confecționării butoaielor.[4][5]

În 2014 populația satului număra 3.647 locuitori.[3] Principala sursă economică a lor este agricultura. Relieful deluros favorizează creșterea unor culturi ca vița-de-vie, iar la poalele dealurilor se întind livezi și terenuri de porumb. Principalul obiectiv turistic al satului este rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni, pe teritoriul căreia se află unul din stejarii lui Ștefan cel Mare.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform Dicționarului statistic al Basarabiei din 1923,[1] satul a fost întemeiat în 1718, de către familiile moldovenești Stavăr și Mironescu. O altă sursă[6] datează prima atestare documentară la 22 august 1763, când „din luminata poruncă a Măriei Sale Grigore Callimachi, Grigore Clichici ot Scoreni [...] au mers la hotarul ce este în șesul Bâcului, să grijească pricina moșiei Sfintei Vineri, ce se chiamă Strășeni”. Aceeași sursă documentează că așezarea era moșia lui Scorea, nume derivat probabil de la inscripția „Decebalus per Scorilo”.[6]

În timpul recensământului ad-hoc din 1772–1773, organizat de țariști în timpul Războiului ruso-turc din 1768–1774, satul Scoreni, aflat în „ocolul Botnei”, aparținea Mănăstirii Căpriana și număra 16 case, 14 moldoveni și 2 văduve neplătitoare. Un an mai târziu, în 1774, un recensământ similar atestează Scoreni în „ocolul Cogâlnicului”, cu 24 de case, 21 dintre care birnici (plătitori de bir).[6]

La 9 noiembrie 1817 în localitate este sfințită o biserică de lemn, pe temelie de piatră, având hramul Sf. Ierarh Spiridon.[6]

Harta județului Lăpușna, 1938

O altă biserică cu același hram, Sfântul Spiridon a fost construită în anul 1863 și figurează în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.[7] Clădirea a fost ridicată din piatră, cu ajutorul Mănăstirii Căpriana,[1] în locul vechii biserici de lemn. Aici a avut loc prima școlire a sătenilor la sf. sec. al XVIII-lea – înc. sec. al XIX-lea. Către finele secolului al XIX-lea, s-a deschis școala ministerială de o singură clasă, cu studii în limba rusă de o durată de 3 ani, unde un singur învățător preda unui cerc îngust de discipoli religia, limba rusă cu caligrafie, aritmetica și cântarea bisericească.[6]

În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea și prima jumătate a sec. al XIX-lea, populația satului a fost afectată în repetate rânduri de epidemii. De exemplu, în 1866, din cei 61 oameni decedați în Scoreni majoritatea au fost răpuși de holeră,[8] în 1872 numărul victimelor atingând 116.[9] În 1910, 175 de săteni au decedat de tifos exantematic,[10] populația satului scăzând la 2.054 de oameni[10] de la cifra de 2.090 din 1904.[11] În 1916, pentru ameliorarea sănătății localnicilor, în sat a fost deschisă o baie publică.[12]

În 1923, comuna Scoreni avea 740 de gospodării în care locuiau 4.200 de oameni. În economia locului era antrenată o cooperativă de consum, înființată în 1917, cât și o tovărășie de credit și păstrare. Pe deal funcționau 17 mori de vânt. Satul mai avea o primărie, două școli primare mixte, un post de jandarmă, o agenție de percepere, o poștă rurală și două cârciumi.[1]

În Enciclopedia României, editată în 1938, satul este amintit sub denumirea Scoreni, deși pe hartă apare ca „Scorțeni”. În timpul României Mari, satul era amplasat în județul Lăpușna, plasa Vorniceni, avea un cămin cultural, iar Mănăstirea Condrița intra în componența lui.[13]

Populația satului a fost pe larg afectată de mobilizările din 1944 în timpul celui de-al doilea război mondial, cât și de foametea și deportările care au urmat.[6]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Cinci monumente ocrotite de stat sunt înregistrate în sat, toate de importanță națională:[7]

  • „Scoreni - I” – așezare, monument arheologic din sec. II-IV
  • „Scoreni - II” – așezare, monument arheologic din sec. II-IV
  • „Scoreni - IV” – așezare, monument arheologic din sec. VI-VII
  • Biserica „Sf. Spiridon” – monument de arhitectură construit în 1863
  • Monument în memoria consătenilor căzuți în 1941-1945 – monument istoric, distrus în 2011[14]

Stemă și drapel[modificare | modificare sursă]

Stema

Stema și drapelul actual al satului au fost înregistrate în Armorialul General al Republicii Moldova în 2016. Ambele reprezintă un cerb auriu elansat deasupra unui butoi, pe fundal roșu-vișiniu.[15]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Structură etnică

     moldoveni (82,45%)

     români (17,11%)

     ruși (0,22%)

     alte etnii / nedeclarată (0,22%)

Conform datelor recensământului din 2014,[3] populația satului este de 3.647 locuitori, dintre care 1.768 (48,48%) bărbați și 1.879 (51,52%) femei.[16] Structura etnică a populației arată astfel:[17]

  • moldoveni — 3007;
  • români — 624;
  • ruși — 8;
  • altele / nedeclarată — 8.

16,9% din populație sunt copii cu vârsta de până la 14 ani, iar 8,5% sunt bătrâni trecuți de 65 de ani. Vârsta medie a locuitorilor este 37,1 ani. Satul numără 1.125 gospodării, dintre care 467 (41,5%) cu copii. 197 de gospodării sunt formate dintr-un singur om.[3]

Toate cele 1.386[18] de locuințe sunt case individuale. 18,5% din ele nu sunt locuite.[3] Oficial, 3.600 persoane sunt înregistrate cu locul de trai în Republica Moldova, restul locuind în Italia, Ucraina, Rusia și alte țări.[19] 3.553 (97,42%) din locuitori s-au declarat de religie creștin ortodoxă, un număr neglijabil de persoane sunt înscriși ca martori ai lui Iehova, agnostici și atei, iar 89 persoane nu și-au declarat religia.[20]

Doar 6,2% din gospodării sunt conectate la rețeaua centralizată de distribuire a apei. Un sistem centralizat de canalizare nu există în sat.[3] În ce privește accesul la mijloacele de informare și comunicare, 475 (42,22%) de gospodării au aparate de radio, 1.032 (91,73%) au televizoare, 811 (72,09%) sunt conectate la rețeaua de telefonie fixă, 330 (29,33%) au calculatoare și 318 (28,27%) sunt conectate la rețeaua internet. 65 de gospodării (5,78%) nu au nimic din cele enumerate.[21] Procentual, cele mai multe locuințe (aprox. 25%) au fost construite în perioada 1971-1980.[22] Doar în 160 de case (11,54%) este instalat WC cu apă,[18] iar camere de baie sau duș sunt amenajate în 247 locuințe (17,82%).[23]

La recensământul din 2004 au fost atestați 3.946 locuitori.[24]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primăria

Satul Scoreni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Svetlana Tabacari îndeplinește funcția de primar din 2011. Ea reprezintă Partidul Liberal Democrat din Moldova și a fost aleasă pentru al treilea mandat în 2019.[25] În primul său mandat reprezenta același partid,[26] iar în cel de-al doilea reprezenta Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”.[27]

De la validarea rezultatelor alegerilor locale din 2019, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[28]

  Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Liberal Democrat din Moldova 9                  
Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” 2                  
Partidul Democrat din Moldova 1                  
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1                  

Geografie[modificare | modificare sursă]

Scoreni este cea mai sudică localitate din raionul Strășeni. Satul este înconjurat de păduri și este amplasat într-o văgăună, străbătută de râul Ișnovăț.

Pădurea de la nord-vest, din perimetrul Scoreni-Căpriana-magistrala M1, este o arie protejată, cunoscută ca rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni. La extremitatea estică a rezervației, în preajma intrării în sat dinspre Strășeni, sunt localizate șase amplasamente de arbori seculari, cuprinzând un total de 20 de arbori: 19 stejari pedunculați (Quercus robur) și un păr pădureț (Pyrus pyraster). Spre sud, între Condrița și Malcoci, se află o rezervație naturală silvică, înregistrată ca „sector-etalon de pădure”, care aparține administrativ de ocolul silvic Scoreni.[29]

În pădurile din perimetrul satului sunt organizate activități de drumeție.[30]

Climă[modificare | modificare sursă]

Date climatice pentru Scoreni
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 0
(32)
2
(36)
8
(46)
15
(59)
21
(70)
25
(77)
27
(81)
27
(81)
21
(70)
14
(57)
7
(45)
2
(36)
14,1
(57,3)
Minima medie °C (°F) −6
(21)
−4
(25)
0
(32)
5
(41)
11
(52)
15
(59)
16
(61)
16
(61)
11
(52)
6
(43)
1
(34)
−3
(27)
5,7
(42,2)
Precipitații mm (inches) 38.2
(1.504)
34.5
(1.358)
34.1
(1.343)
40.6
(1.598)
52.1
(2.051)
70.2
(2.764)
75.3
(2.965)
49.9
(1.965)
51
(2.01)
33.8
(1.331)
39.1
(1.539)
43.5
(1.713)
562,3
(22,138)
Nr. de zile cu precipitații 7 5 5 6 7 7 8 5 5 4 5 6 70
Ore însorite 279 296 372 405 465 480 480.5 449.5 375 330 285 263.5 4.480,5
Sursă: NOAA

Societate[modificare | modificare sursă]

Satul are o rețea de magazine, o farmacie și un dispensar medical, cel din urmă fiind construit la începutul anilor 1990. De asemenea, în sat activează două biblioteci, un cămin cultural, o grădiniță, un oficiu poștal și o sală de ceremonii. Apa potabilă este asigurată de o rețea alcătuită din 348 de fântâni. În sat există și un Muzeu al satului, amenajat în „casa mare” a unei localnice.[4] În 2016, funcționa un atelier de accesorii croșetate.[31]

În Scoreni activează liceul teoretic „Universul” cu predare în limba română, unde își fac studiile 342 de elevi (2019)[32] și predau 28 de profesori (2017).[33] În 1999, în cadrul școlii a fost inaugurat Centrul pentru copiii cu dizabilități „Cris”, finanțat de Asociația de Caritate „Acasă” și o fundație din Olanda.[34]

La jumătate de cale între Scoreni și Strășeni se ridică antena TV din Strășeni, care la ai săi 355 m este cea mai înaltă structură din Republica Moldova.[35] Antena transmite unde FM și TV. Nu departe de ea, într-o poiană numită colocvial „km. 6”, în fiecare an se desfășoară Festivalului Internațional de Poezie și Muzică „Eminesciana”,[36] care întrunește participanți din mai multe țări.[37]

Economie[modificare | modificare sursă]

În urma privatizărilor dintre anii 1991–2000 aproape toate proprietățile de stat de pe teritoriul comunei au fost împărțite între locuitori. Procesul de privatizare s-a caracterizat printr-o ineficiență extremă, toate întreprinderile existente fiind parțial sau total distruse. Astfel, fabrica de vinuri nu este în stare de funcționare și este parțial distrusă, fermele au fost ruinate, iar pietrele din fundament au fost furate; clădirile, depozitele și tehnica agricolă a fostului colhoz au fost distruse sau vândute. În prezent, principala îndeletnicire a locuitorilor este agricultura, fiecare familie având în medie 0,5–2 ha de teren arabil, livadă sau vie pe care le lucrează.[necesită citare] În octombrie 2019, în sat erau înregistrați 94 de agenți economici, dintre care 71 activi.[38]

În 2014, a fost dat în exploatare un drum care leagă satul de localitatea vecină Malcoci. Traseul reprezintă o alternativă mai rapidă de a ajunge la Chișinău, față de drumul de ocolire prin Strășeni, care este neasfaltat și are o lungime mai mare.[39] În perspectivă, Agenția de Dezvoltare Regională Centru are pregătit un proiect de modernizare a întregului drum L452, de la Strășeni până la Malcoci, dar nu a fost oferit un termen de implementare.[40]

În 2017, datorită unui grant oferit de guvernul Elveției,[41] a fost implementat un proiect de iluminare a străzilor din sat.[42]

Panorama satului Scoreni: malul stâng al Ișnovățului. În partea stângă – Biserica Sf. Spiridon.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Dicționarul statistic al Basarabiei. Ministerul Industriei și al Comerțului, Direcțiunea generală a statisticii. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”. . p. 296-297. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f „Satul Scoreni, Raionul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Ana Marchitan (). „Scoreni - satul oamenilor cu spirit civic”. Timpul de dimineață. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b „Pașaportul raionului”. Consiliul Raional Strășeni. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f Ciubucciu 2014.
  7. ^ a b „Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat”. Portalul Guvernamental al Datelor Deschise. Guvernul Republicii Moldova. Arhivat din original (XLS) la . Accesat în . 
  8. ^ Egunov, A. (). „Перечень населённых мест Бессарабии”. Chișinău. p. 59. 
  9. ^ „Таблицы смертности Бессарабской губернии”. Chișinău. . p. 26. 
  10. ^ a b „Отчёт Кишинёвского уездного земского управления за 1910 год”. p. 10. 
  11. ^ Arbore, Zamfir (). Dicționarul geografic al Basarabiei. 
  12. ^ «Бессарабская жизнь», 25 septembrie 1916
  13. ^ Gusti, Dimitrie; Orghidan, Constantin; Vulcănescu, Mircea; Leonte, Virgiliu (). Enciclopedia României, vol. II (PDF). p. 263-268. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  14. ^ „Soldatul sovietic din Scoreni a rămas fără o mână și un picior, dar și fără armă”. adevarul.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „privind înregistrarea stemei și drapelului satului Scoreni, raionul Strășeni”. Parlamentul Republicii Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Sexe. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  17. ^ „Etnii. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  18. ^ a b „Disponibilitatea WC cu apă. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  19. ^ „Localitatea. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  20. ^ „Religia. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  21. ^ „Facilități de informare și comunicare. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  22. ^ „Perioada construirii clădirii. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  23. ^ „Disponibilitatea baie/duș. S. Scoreni, R-ul Strășeni”. Recensământul populației și al locuințelor 2014. Biroul Național de Statistică. Accesat în . 
  24. ^ „Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial”. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Arhivat din original (XLS) la . Accesat în . 
  25. ^ „Proces-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea primarului s. Scoreni, r. Strășeni întocmit de Consiliul electoral al circumscripției electorale s. Scoreni nr. 30/21” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  26. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 5 iunie 2011” (XLS). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  27. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Proces-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea consilierilor în Consiliul sătesc s. Scoreni, r. Strășeni întocmit de Consiliul electoral al circumscripției electorale s. Scoreni nr. 30/21” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  29. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Пешком в Кишинёв из Скорен: сезон походов открыт” [Pe jos la Chișinău de la Scoreni: sezonul de drumeție e deschis]. allfun.md (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Cum schimbă femeile fața businessului din R. Moldova”. Ziarul de Gardă. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „SIME - Sistemul Informational de Management in Educatie”. Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație. . Accesat în . 
  33. ^ „Instituția Publică Liceul Teoretic „Universul". Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „S-au făcut gospodari cu microbuzul cumpărat din investiții străine”. Jurnal de Chișinău. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Straseni TV Mast” [Antena TV din Strășeni] (în engleză). SkyscraperPage.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „„Eminesciana – 2018": Programul festivalului”. InfoStrășeni. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „На фестиваль — к молдавским побратимам. Волковычане приняли участие в Международном фестивале "Eminesciana" [La festival în orașul înfrățit. Volkovîcenii au participat la Festivalul internațional „Eminesciana”] (în rusă). НашЧас / NașCeas. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Lista agenților economici din satul Scoreni”. casata.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Locuitorii satului Scoreni au un drum nou, care le asigură conexiunea cu capitala”. Guvernul Republicii Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Reabilitarea și modernizarea drumului regional L-452 (G-452) or. Strășeni - s. Scoreni (r-nul Strășeni) - s. Malcoci (r-nul Ialoveni)”. Agenția de Dezvoltare Regională Centru. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Din banii migrantilor si granturi de la elvetieni, 25 de sate isi rezolva problemele. Ciorestiul lichideaza gunoistile neautorizate, iar Scoreniul se lumineaza”. Pro TV Chișinău. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „4,000 inhabitants from Scoreni benefit from street lighting” [4.000 de locuitori ai Scoreniului vor beneficia de iluminare stradală] (în engleză). UNDP Moldova. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ciubucciu, Vlad (). Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 12 Să - Sv. Chișinău: Fundația „Draghiștea”. p. 139-148. ISBN 978-9975-9700-3-7. 
  • Poștarencu, Dinu (). O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940). Chișinău: Cartier istoric. ISBN 9975949185. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]