Sireți, Strășeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pagina „Sireți” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Siret (dezambiguizare).
Sireți
—  Sat  —
Sireți se află în Moldova
Sireți
Sireți
Sireți (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°08′01″N 28°42′51″E / 47.1336111111°N 28.7141666667°E47°08′01″N 28°42′51″E / 47.1336111111°N 28.7141666667°E

Țară Republica Moldova
RaionStrășeni
Atestare1593

Guvernare
 - PrimarLeonid Boaghi (PLDM[1], 2019)

Suprafață
 - Total27 km²

Populație (2014)[2]
 - Total5.833 locuitori
 - Densitate216 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-3731
Prefix telefonic237

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sireți este o localitate din Raionul Strășeni, Republica Moldova, situată în zona de centru a Republicii Moldova, la 17 km de municipiul Chișinău si la 9 km de orașul Strășeni.

Conform recensamintului din anul 2014 populatia era de 5.833 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Situată într-un loc prielnic pentru trai, în apropierea apei, dosită de dealurile dimprejur, vatra satului a fost locuită încă din timpuri străvechi. În broșura sa „Monumente arheologice în raionul Strășeni”, arheologul I. Hâncu menționează existența unei așezări omenești pe locul unde se întâlnește Râpa Satului cu Râpa Cazacului, căruia astăzi i se zice „La Gura Cazacului”. După aceeași sursă, așezarea datează din secolul al IX-lea, înainte de Cristos, adică de circa 3.000 de ani.

Cercetătorul V. Nicu a descoperit o mărturisire de danie, datând cu 24 iunie 1593, în care se pomenește pentru prima dată de Sireți. În acest document, denumirea satului apare într-o formă diferită de cea actuală - Hărăți. Denumirea Sireți apare pentru prima dată în Cartea de judecată a domnitorului Vasile Voievod (Vasile Lupu) la 10 mai 1641.[3]

Sireți era centru volostei omonime în județul Chișinău. La începutul secolului XX, Sireți avea peste 400 de case, cu o populație de circa 3.240 de suflete, țărani și răzeși români. Țăranii posedau peste 25 1/2 desetine de pământ, iar răzeșii 1419 desetine. Afară de aceasta mai aveau proprietate funciară: domnul N. Godlevsky - 258 1/2 desetine, preotul Prodan - 64 3/4 desetine, răzeșul Vasile Catânsu - 3 desetine. Satul poseda o școală cu o clasă și o stație de cai de poștă.[4]

Aspecte geografice[modificare | modificare sursă]

În satul Sireți există mai multe obiective geografice: lacuri, râuri și dealuri. Principalele lacuri sînt, Lacul Sireți-Ghidighici, Lacul Bahna, Lacul lui Boaghi, Lacul Frigiderului, în majoritate situate în bazinul hidrografic al râului Sireți, cu excepția Lacului Sireți-Ghidighici, locul unde se varsă râul. Cea mai înaltă altitudine a locului este pe Dealul Sireților.

Situația demografică[modificare | modificare sursă]

Nationalitate Numar de Locuitori % de Locuitori
Moldoveni/Români 5715 98.91
Ucraineni 12 0.21
Rusi 38 0.66
Gagauzi 0 0
Bulgari 3 0.05
Evrei 0 0
Polonezi 0 0
Romi/Tigani 4 0.07
Altele 6 0.1

Satul Sireți - Evolutia numarului de locuitori in ultimii 100 ani:[modificare | modificare sursă]

Anul Numar de Locuitori Sursa
2014 5,883 Conform recensamintului din anul 2014
1904 3.240 Conform Dictionarului Geografic, al anului 1904 de Zamfir Arbore 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ N. Olaru, Sireți, Chișinău, 2000
  4. ^ Arbore, Zamfir. Dicționar statistic al Basarabiei. 1904.