Calorimetrie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Calorimetria este știința măsurării căldurii degajate sau absorbite în diferite fenomene fizico-chimice ca transformări de stare, reacții chimice (inclusiv cele de metabolism), conducție electrică etc. Denumirea vine de la cuvintele calor ("căldură" în latină) și metron ("măsurare" în greacă). Savantul scoțian Joseph Black este considerat fondatorul calorimetriei. Pentru măsurări practice a căldurii emise este folosit aparatul numit calorimetru.

Fundamente teoretice[modificare | modificare sursă]

Calculul calorimetric e bazat pe egalitatea dintre căldura cedată și cea primită. Deoarece cantitatea de căldură pe care o poate primi sau ceda un corp este o forma de energie, ca unitate pentru măsurarea ei în sistemul international [SI] se foloseste joulul. Cantitatea de căldură de 1 joule este echivalentă cu lucrul mecanic efectuat de o forța un newton pe distanța de 1 m. Adica 1 joule = 1N × 1m.

S-a constatat că corpuri de aceeași masă dar formate din substanțe diferite au nevoie de un număr diferit de jouli pentru a-și ridica temperatura cu 10 °C. În sistemul internațional SI, căldura specifică se măsoară în J/kg·°C.

Produsul dintre masa “m” a unui corp și căldura lui specifică “c” se numește “capacitate calorică” și se măsoară în jouli pe grad Celsius (J/°C). Notând capacitatea calorică “C”, se poate scrie : C = c · m, în jouli pe grad Celsius

[1]

Principii calorimetrice[modificare | modificare sursă]

La baza metodelor de măsurare utilizate în calorimetrie stau trei principii calorimetrice

  • principiul echilibrului termic, potrivit căruia mai multe corpuri cu temperaturi diferite ce formează un sistem izolat, puse în contact, vor avea, după un timp oarecare, aceeași temperatură.
  • principiul egalității schimburilor de căldură, conform căruia, când între două corpuri ale unui sistem izolat are loc un schimb de căldură, canitatea de căldură cedată de unul dintre ele este egală cu cantitatea de căldură primită de celălalt.
  • principiul egalității cantităților de căldură ce intervin în procesele inverse, potrivit căruia cantitatea de căldură pe care o absoarbe un corp într-o transformare este egală cu cea degajată de acesta în transformarea inversă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pentru mărimile calorice amintite mai sus se admite și utilizarea sistemultui C.G.S. Între unitățile acestui sistem și cele ale sistemului internațional există următoarele relații : + pentru cantitatea de căldură : 1 cal = 4,1868 J ; (1 J = 0,23885 cal) + pentru caldura specifica : 1 cal/g·°C = 4186,8 J/kg·°C (1 J/kg·°C = 10-3 0,23885 cal/g ·°C) + pentru capacitatea calorica : 2 cal/·°C = 4,1868 J/·°C : ( 1 J/·°C = 0,23885 cal/·°C)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]