Entalpie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Potențiale termodinamice
Energie internă   
Entalpie   
Energie liberă   
Entalpie liberă   
modifică 

Entalpia este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Ea este legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația[1]

unde este energia internă; sistemul considerat are grade de libertate mecanice, sunt variabilele de poziție, iar variabilele de forță conjugate.

Variația entalpiei într-o transformare termodinamică la variabile de forță constante (pentru un fluid, o transformare izobară) este egală cu energia transferată către sistem în cursul transformării sub formă de căldură.[2]

Exprimată ca funcție de temperatură și de variabilele de forță, entalpia este un potențial termodinamic.

Istoric și terminologie[modificare | modificare sursă]

Gibbs a introdus conceptul care va fi denumit ulterior entalpie cu notația H de la Heat Function. Denumirea entalpie a fost dată de Heike Kamerling-Ones. Conceptul este uneori atribuit incorect lui Clapeyron și lui Clausius care au introdus relația Clausius-Clapeyron.

Entalpia unui fluid[modificare | modificare sursă]

Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de componente de specii moleculare diferite. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele entropie presiune și cantitățile în care sunt prezente componentele sale .[3] Entalpia este un potențial termodinamic. Diferențiala totală

furnizează ecuațiile de stare

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Notația tradițională folosită de fizicieni pentru entalpie este în aplicațiile tehnice se folosește adesea notația
  2. ^ Țițeica, pp. 36–37; Zemanski și Dittman, pp. 252–257.
  3. ^ Cantitățile pot fi exprimate în unități de masă, număr de moli sau chiar număr de molecule.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Șerban Țițeica: Termodinamica, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982.
  • I.G. Murgulescu și R. Vîlcu: Introducere în chimia fizică, Vol. III Termodinamica chimică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982.
  • M.W. Zemanski și R.H. Dittman: Heat and Thermodynamics, McGraw-Hill, 1997, ISBN 0-07-017059-2. Ebook.

Vezi și[modificare | modificare sursă]