Sari la conținut

Constanta universală a gazului ideal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Constanta universală a gazului ideal[1] sau constanta molară a gazelor[2] este o constantă fizică care intervine în multe relații din fizică, cum ar fi ecuația de stare a gazului ideal (numită și legea gazelor ideale) sau ecuația lui Nernst. Este similară cu constanta Boltzmann, însă, în loc de a fi exprimată în unități de energie per Kelvin și particulă, este exprimată în unități de energie (ca produs  ) per Kelvin și mol. Constanta se exprimă în aceleași unități ca și entropia molară.

Simbolul său este ,[1][2] atribuit în onoarea lui Henri Victor Regnault.

În România, valoarea standardizată este:[3]

unde cifrele din paranteză indică incertitudinea măsurătorilor, în milionimi (la ultimele două cifre), ceea ce dă o eroare relativă de 8,4×10-6

CODATA furnizează o valoare mai exactă:[4]

cu o eroare relativă de 1,8×10−6.

Ecuația de stare a gazului ideal în care intervine constanta universală a gazului ideal este:

unde este presiunea absolută, este volumul gazului, este numărul de moli de gaz, iar este temperatura.

Relația cu constanta Boltzmann

[modificare | modificare sursă]

Constanta universală a gazului ideal poate fi exprimată ca produs dintre constanta Boltzmann sau  ) și numărul particulelor dintr-un mol, dat de numărul lui Avogadro ):

Măsurători experimentale

[modificare | modificare sursă]

Una dintre metodele de măsurare a constantei universale a gazului ideal se bazează pe măsurarea vitezei sunetului ) în argon la presiunea și temperatura a punctului triplu al apei (273,16 K) și extrapolarea la presiune zero (  ). Valoarea se obține din relația:

unde:

este coeficientul de transformare adiabatică (5/3 pentru argon);
este masa molară a argonului.[4]

Constantele caracteristice ale gazelor ideale

[modificare | modificare sursă]

Constanta caracteristică a gazului ideal a unui gaz sau a unui amestec de gaze (  ) se obține împărțind constanta universală a gazului ideal la masa molară ) a gazului sau amestecului de gaze:

Pentru aer uscat, constanta caracteristică are valoarea de 286,9 J/kg K

La fel ca la constanta universală, constantele caracteristice pot fi legate de constanta Boltzmann prin masa moleculară (  ) a gazului:

O altă relație importantă în care intervine constanta caracteristică a gazului este cea a lui Robert Mayer:

unde este capacitatea termică masică la presiune constantă, iar este capacitatea termică masică la volum constant a gazului sau amestecului de gaze respectiv.[5]

În aplicațiile inginerești se obișnuiește să se noteze cu constanta caracteristică a gazului, în loc de constanta universală. În aceste lucrări constanta universală este notată cu sau în alte moduri. În caz de dubiu, ecuația dimensională clarifică tipul constantei la ce se referă notația.[6]

  1. ^ a b STAS 1647-85 Căldură. Terminologie și simboluri
  2. ^ a b STAS 7109-86 Termotehnica construcțiilor. Terminologie, simboluri și unități de măsură
  3. ^ STAS 2848-89 Constante fizice fundamentale
  4. ^ a b en Mohr, Peter J.; Taylor, Barry N.; Newell, David B. (). „CODATA Recommended Values of the Fundamental Physical Constants: 2006” (PDF). Rev. Mod. Phys. 80: pp. 633–730. doi:10.1103/RevModPhys.80.633.  Legătură directă spre valoare.
  5. ^ en Anderson, Hypersonic and High-Temperature Gas Dynamics, AIAA Education Series, 2nd Ed, 2006
  6. ^ en Moran și Shapiro, Fundamentals of Engineering Thermodynamics, Wiley, 4th Ed, 2000