Nicolae Togan
| Nicolae Togan | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 6 noiembrie 1849 Ghijasa de Sus |
| Decedat | 6 ianuarie 1935 Sibiu |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | Protopop de Sibiu al Bisericii Române Unite cu Roma |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Nicolae Togan (n. 6 noiembrie 1849, Ghijasa de Sus – d. 6 ianuarie 1935, Sibiu) a fost un preot, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A urmat studiile gimnaziale la Sibiu. Între 1881 și 1885 a studiat teologia la Blaj. În 1886 devine preot, întorcându-se la Sibiu și acceptând un post de dascăl la Școala Civilă Superioară de Fete a Asociațiunii.[1]
Începând cu 1892 a predat și la Liceul de Stat din Sibiu, ulterior devenind bibliotecar. În anul 1901 a fost numit paroh al Bisericii dintre Brazi și protopop unit de Sibiu. Totodată a fost cooptat în redacția de istorie a revistei Astra.[2]
A fost un însemnat colaborator al Enciclopediei Române. A editat împreună cu Silvestru Moldovan un dicționar al localităților cu populație română din fostul regat al Ungariei.[3]
A fondat mai multe organizații culturale și bisericești, colaborând la ridicarea multor biserici, școli și case parohiale. S-a aflat în corespodență cu Ion Agârbiceanu.[4] A fost înmormântat în cimitirul de la Biserica dintre Brazi din Sibiu.[2]
Distincții și merite[modificare | modificare sursă]
Este numit cavaler de onoare al Ordinului „Francisc Iosif”. Primește medalia „Răsplata muncii pentru Biserică”, clasa I. După 1918 a devenit membru al Ordinului „Steaua României”, în grad de ofițer.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Episcopul Ioan Inocențiu Klein și sașii din Sibiiu, în: „Transilvania”, sept.-oct. 1899, pag. 265-269 (pag. 13-17 ale documentului pdf);
- Catalogul bibliotecii Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului, Sibiu, 1895;
- Indice alfabetic al publicațiunilor revistei “Transilvania” al “Actelor și Analelor Asociațiunii transilvane” (1861-1894), Sibiu;
- Românii din Transilvania la 1733;
- Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria, Sibiiu, 1909;
- Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Transilvania, Banat, Crișana și Maramurăș, Editura „Asociațiunii”, Sibiiu, 1919;
- Istoria protopopiatului greco-catolic al Sibiului, ediție îngrijită de Bianca Magdău, Petru Magdău, Presa Universitară Clujeană, 2010.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților; Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, 2008, p. 287
- ^ a b Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților; Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, 2008, Ibidem
- ^ Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților; Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. II, Editura Academiei Române, 2008, p. 288
- ^ Corespondență între Ion Agârbiceanu și Nicolae Togan, tribuna.ro, 23 noiembrie 2010. Accesat la 12 mai 2022.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Mircea Vaida-Voievod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1018, Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, 2008
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, Editura Academiei Române, 2005. (ISBN 973-27-1258-9)
- Ioan I. Șerban, Nicolae Josan, Dicționarul Personalităților Române. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003. (ISBN 973-8141-90-7)