Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

46°14′28″N 26°49′06″E

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești
Borzesti Side view.jpg
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramAdormirea Maicii Domnului
Localizare
ȚaraRomânia
LocalitateOnești, Județul Bacău
județ Bacău
Date despre construcție
Stil arhitectonicMoldovenesc
Pictorpictură restaurată în anul 2004 de către Grigore Popescu
Istoric
Perioadă construcție9 iulie 149312 octombrie 1494
Monument istoric
Clasificare
Cod LMIBC-II-m-A-00797
Prezență online
http://bisericaborzesti.ro/
Biserica și o parte din satul Borzești
Biserica în anul 1904, cu puțin timp înainte de a se îndepărta contraforții.

Biserica „Adormirea Macii Domnului” din Borzești este o biserică ortodoxă ctitorită de Ștefan cel Mare împreună cu fiul său cel mare Alexandru (1464 - 1496) între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494. Figurează pe Lista monumentelor istorice din județul Bacău sub codul BC-II-m-A-00797.

Borzești este o localitate componentă a municipiului Onești din județul Bacău și locul unde s-a născut și a copilărit Ștefan cel Mare, domnitorul Principatului Moldovei.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Scopul bisericii, înafară de cel de respect față de strămoșii domnitorului, după două legende locale este:[1]

  • de a comemora moartea prietenului său Gheorghe, străpuns de săgețile năvălitorilor tătari în timp ce acesta era legat de un stejar în timpul unui joc de luptă între tătari și moldoveni, reprodusă de Nicolae Gane în povestirea „Stejarul din Borzești”; în prima bătălie câștigată de Ștefan în fața tătarilor se spune că fiul hanului ar fi fost dus la Borzești și spânzurat de același stejar. În locul stejarului a fost zidită biserica.[1]
  • după o versiunea culeasă de Ortensia Racoviță, în timp ce se simula spânzurarea adversarului tot într-o joacă, copiii au fost distrași de un iepure, uitând de prietenul lor ce a murit spânzurat din greșeală.[1]

Biserica se remarcă a fi singura construită de domnitor fără a comemora o luptă sau de a servi unui oraș. Este zidită grosier din piatră de calitate slabă ce se macină și puțină cărămidă. Nu prezintă soliditate. Se presupune că ar fost construită în mai puțin de 3 luni, având în vedere calitatea lucrării.[1]

Edificiul este de plan dreptunghiular fără turlă, precum cea de la Piatra Neamț,[1] cu lungimea de 26,20 m și lățimea de 10,30 m. Arhitectura bisericii este întâlnită la mai multe ctitorii (Dobrovăț, Reuseni), boltită cu calote sferice. La intrare a avut un turn-clopotniță, care astăzi nu mai există.[2] De asemenea, a existat și un zid împrejmuitor.[3]

Fațadele prezintă numeroase ocnițe (gherle, firide, niche), diferite ca mărimi, care cel mai probabil fuseseră pictate cu icoane. Cu trecerea timpului, acestea au fost tencuite și astupate. Se remarcă faptul că ocnițele mici se opresc la partea anterioară și nu formează un chenar, ca la celelalte biserici din epocă.[3]

Pe partea e jos se constată un brâu și alte două brâuri, unul sub ferestre și altul deasupra lor și sub ocnițele mari, din cărămidă aparentă, smălțuită.[3] Acest tip de cărămidă se presupune a fi adus de la Hârlău, unde se zidise biserica „Sfântul Gheorghe”.[4]

Pe lângă ocnițe se mai găsesc decorații de cărămidă smălțuită – discuri. Se observă că s-au adăugat câte trei discuri deasupra picioarelor ocnițelor mari și câte una la cele mici. Acestea nu prezintă forme și se aseamană cu cele folosite la Biserica „Sfântului Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț, zidită în 1497.[4]

La biserica din Borzești, pentru prima oară în epoca lui Ștefan cel Mare, discurile smălțuite, așezate aici numai între timpanele ocnițelor, nu mai sunt ornate cu motive zoomorfe și antropomorfe, ci sunt simple, ca un buton central proeminent, înconjurat de un cerc în relief.

Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Inițial acoperișul bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta intrării și apărată de o cornișă, are următorul cuprins:

„Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și cu prea iubitul său fiu Alexandru am zidit acest hram care este la Borzești pe Trotuș, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieși și întru pomenirea sfânt răposaților moși și părinți ai lor, și care a început a se zidi în anul 1493 (7001) luna iulie și s-a săvârșit în anul 1494 (7002), anul curgător al 38-lea, luna octombrie 12.”

Din conținutul inscripției se confirmă faptul că:

  • Ștefan, conform tradiției, este născut la Borzești;[5]
  • anul se începea cu 1 ianuarie și nu de la 1 septembrie;[5]
  • construcția a durat 15 luni.[5]

În secolul al XVII-lea biserica era în ruine, lipsind acoperișul și tâmplăria.

În anul 1879 biserica care a fost incendiată de turci, sau tătari, și care era în ruine de 57 de ani, a fost reparată, adăugându-i-se 3 contraforți de către un meșter local, care deși masivi, s-au dovedit a fi nerezistenți, dându-i monumentului o înfățișare apăsătoare și reducându-i calitățile formei originale.[6]

În anul 1879 episcopul Melchisedec Ștefănescu a remarcat în proximitatea bisericii mai multe pietre funerare cu epitafuri în limba slavonă. Astfel de pietre e posibil să fi fost luate sau acoperite cu pământ. Cert este că unele au fost folosite la facerea zidurilor bisericii.[5]

În 1904 a avut loc comemorarea a 400 de ani de la nașterea domnitorulu, însoțită de o sărbătoare națională unde au participat Spiru Haret, ministrul instrucțunii publice, prefectul județului, deputatul Radu Porumbaru, Constantin I. Istrati și alte personalități.[7]

Între 1904-1905 s-a reparat acoperișul și fațada din vest și s-au îndepărtat contraforții.[7]

Între 1938-1940 s-au efectuat reparații, dar din cauza cutremurului din noiembrie 1940, efectul acestor reparații a fost de scurtă durată. Biserica a fost afectată și de cutremurul din 1977.[8]

Biserica a fost restaurată între 1993 și 1994[9] și pictată în 2004 de Grigore Popescu.

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Biserica și podul din Borzesci ..., Istrati, 1904, pag. 13/273
  2. ^ Monografia Municipiului Onești ..., Verde, 2003, pag. 12
  3. ^ a b c Biserica și podul din Borzesci ..., Istrati, 1904, pag. 14/273
  4. ^ a b Biserica și podul din Borzesci ..., Istrati, 1904, pag. 15/273
  5. ^ a b c d Biserica și podul din Borzesci ..., Istrati, 1904, pag. 3/363
  6. ^ Monografia Municipiului Onești ..., Verde, 2003, pag. 34
  7. ^ a b Monografia Municipiului Onești ..., Verde, 2003, pag. 26
  8. ^ Monografia Municipiului Onești ..., Verde, 2003, pag. 56
  9. ^ Monografia Municipiului Onești ..., Verde, 2003, pag. 60

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Monografia Municipiului Onești - Verde Teodor, Verde Rozalia, iulie 2003

Legături externe[modificare | modificare sursă]