Iulian Bulai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iulian Bulai
Date personale
Născut (36 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Roman, Neamț, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba norvegiană
limba chineză
limba italiană
limba portugheză
limba franceză Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaNeamț
Legislaturălegislatura 2020–2024
Reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[1]
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaNeamț
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]​
Partid politicUSR
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Iulian Bulai (n. , Roman, Neamț, România) este un deputat român, ales în 2016 și reales în 2020.

Părinții acestuia sunt din Tămășeni, iar bunicii din Adjudeni și Rotunda, tot din județul Neamț.[3]

Educație[modificare | modificare sursă]

A absolvit Liceul Franciscan „Sf. Francisc de Assisi” din Roman.[3] În 2008 a fost admis la Școala de arte Einar Granum din Oslo, Norvegia. În perioada 2009-2012 a fost student al Academiei Naționale de Arte din Oslo, unde a obținut o licență în arte vizuale. A fost student Erasmus la Academia de Arte din Lisabona, în 2011.[3]

A fost admis la studii de masterat în Norvegia și China.[3] În 2012 a început primul an de masterat la China Central Academy of Fine Arts din Beijing, și a continuat studiile de masterat la Academia Națională de Arte din Oslo.[3]

În 2014 își începe studiile la al doilea master, în domeniul relațiilor internaționale și diplomație culturală.[3] Primul semestru l-a petrecut la Berlin, la Institutul de Diplomație Culturală, iar al doilea semestru la Siena, în Italia.[3]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

În 2015 lucrează pentru Colegiul Universitar din Oslo, unde a tradus texte din norvegiană-română, română-norvegiană pentru primul examen autorizat pentru interpreți de norvegiană-română.[3]

Din octombrie 2015 până în aprilie 2016 a lucrat ca stagiar în birourile de comunicare ale delegațiilor Uniunii Europene din Islanda și Republica Capului Verde.[4]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

În 2016 se întoarce în România, unde devine președinte fondator al USR Neamț și candidează la alegerile parlamentare din acel an.[5] A fost ales de către filiala USR Neamț să deschidă lista pentru alegerile parlamentare, iar în urma acestora a fost ales deputat în Parlamentul României.[6]

În primul mandat de deputat a fost membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse dintre femei și bărbați (până în septembrie 2019) și membru al Comisiei pentru afaceri europene (din septembrie 2019).[7] A fost vicelider al grupului parlamentar USR, în perioada februarie – decembrie 2020, și secretar al Camerei Deputaților, în sesiunea parlamentară septembrie 2018 – februarie 2019.[7]

În perioada primului mandat, 2016-2020, a avut 151 de propuneri legislative.[7] Cele mai importante au vizat modificarea legii adopțiilor[8], legea Magnițki[9] și desființarea unor instituții-fantomă, care sunt finanțate de la bugetul de stat, dar care, de-a lungul timpului, nu au prezentat rapoarte de activitate și care nu și-au dovedit utilitatea în sectorul public: Academia Oamenilor de Știință din România[10], Academia de Științe Tehnice[11], Academia de Științe Medicale[11], Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului[12] și Institutul Român pentru Drepturile Omului.[13]

Încă de la începutul primului mandat a militat pentru importanța construirii autostrăzilor A7 (Ploiești – Pașcani) și A8 (Târgu-Mureș – Iași – Ungheni)[14], care să lege regiunea Moldovei de celelalte regiuni istorice ale României, facilitând comunicarea și interacțiunea dintre societatea civilă și autoritățile centrale.[15][16]

Din ianuarie 2019 este membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.[17] În cadrul APCE este membru al Comisiei de Monitorizare.[17]

În septembrie 2019, la Congresul USR de la Timișoara, a fost ales vicepreședinte al partidului Uniunea Salvați România.[18]

Pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 a fost ales din nou să deschidă lista USR PLUS la Camera Deputaților, în județul Neamț.[19]

Pe 6 decembrie 2020 a câștigat un nou mandat de deputat de Neamț în Parlamentul României.[20] În prezent este președintele Comisiei pentru Cultură, Arte, Mijloace de Informare în Masă și membru în Comisia pentru Afaceri Europene.[21]

Alte activități[modificare | modificare sursă]

În noiembrie 2020 a deschis în comuna sa natală, Tămășeni, primul Muzeul al Colectivizării din România.[22] Muzeul a fost deschis în casele bunicilor și străbunicilor săi, care au avut de suferit în urma procesului colectivizării din România.[23]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

În februarie 2013 se căsătorește cu Eva Marie, jurnalistă norvegiană, la biserica Romano-Catolică Wangfujing din Beijing.[3] Au împreună 2 copii: Ioachim, născut în 2015 și Ester, născută în 2019.[3]

Controverse[modificare | modificare sursă]

În decembrie 2019 acesta a făcut în rețeaua Facebook afirmații controversate referitoare la Nașterea Domnului, motiv pentru care Biserica Romano-Catolică din România, cult de care aparține, s-a dezis public de acestea, considerându-le blasfemii.[24] O reacție asemănătoare a avut-o și Biserica Ortodoxă Română.[25] A fost amendat cu 5.000 lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în ianuarie 2021.[26] La momentul respectiv, mai multe voci publice din România, printre care Sorin Ioniță[27], Gabriel Andreescu[28], Ovidiu Raețchi[29] și Dan Alexe[30] i-au luat apărarea deputatului Iulian Bulai, considerând că decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu este una corectă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Members A-Z since 1949 
  2. ^ a b Iulian BULAI 
  3. ^ a b c d e f g h i j Iulian Bulai, iulianbulai.ro. „Biografie”. Accesat în . 
  4. ^ „Curriculum Vitae”. Iulian Bulai. Accesat în . 
  5. ^ „Despre mine”. Iulian Bulai. Accesat în . 
  6. ^ Mesagerul (). „USR va avea deputat în Neamț”. Stiri Neamt. Accesat în . 
  7. ^ a b c „Bulai Iulian”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „USR vrea să modifice Legea Adopției”. Uniunea Salvați România. Accesat în . 
  9. ^ „PL-x nr. 440/2019”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Pl-x nr. 433/2020”. www.cdep.ro. Accesat în . [nefuncțională]
  11. ^ a b „Pl-x nr. 481/2020”. www.cdep.ro. Accesat în . [nefuncțională]
  12. ^ „Pl-x nr. 167/2020”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Pl-x nr. 568/2020”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „„Împreună pentru A8", un marș motorizat pentru autostrada Iași-Târgu Mureș, ajuns la Târgu Neamț ©”. Ziar Piatra-Neamt. . Accesat în . 
  15. ^ Iulian Bulai în Facebook Watch, accesat în  
  16. ^ Iulian Bulai în Facebook Watch, accesat în  
  17. ^ a b https://pace.coe.int/en/members/8017?lang=EN.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. ^ „Lista oficială a vicepreşedinţilor USR: Câţi dintre cei aleşi sunt în echipa lui Dan Barna”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  19. ^ Mesagerul (). „USR PLUS: Iulian Bulai și Florin Zaharia deschid listele pentru Parlament”. Stiri Neamt. Accesat în . 
  20. ^ „Rezultate finale alegeri parlamentare 2020. Cine sunt senatorii și deputații din fiecare județ”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  21. ^ „Bulai Iulian”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Primul Muzeu al Colectivizării din România, deschis în localitatea nemţeană Tămăşeni”. RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct. . Accesat în . 
  23. ^ „Primul Muzeu al Colectivizării, deschis la Tămăşeni-Neamţ, în fostul sediu al Miliției. Clădirile au aparținut bunicilor deputatului Iulian Bulai”. Ziariștii. . Accesat în . 
  24. ^ Evanghelia după Iulian Bulai | Postarea controversată a deputatului USR a stârnit reacții virulente și în partid
  25. ^ Reacția Bisericii Ortodoxe, după ce un deputat USR a postat un mesaj controversat de Crăciun
  26. ^ „Iulian Bulai, amendat cu 5.000 de lei de CNCD pentru postarea în care a făcut-o „mamă surogat" pe Fecioara Maria. Reacția deputatului”. Digi24. . Accesat în . 
  27. ^ „Fatwa contra lui Bulai e cuiul în coşciugul CNCD”. Accesat în . 
  28. ^ „Tentativa CNCD de a acoperi cu o mantie de sacralitate viața mundană a BOR - Opinii - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  29. ^ „Al-Azhar CNCD” (în engleză). adevarul.ro. 1612032869. Accesat în 2021-03-14.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  30. ^ Alexe, Dan (). „Abuz teocratic în România talibană: sau cum trebuie să luăm apărarea deputatului Bulai” (în engleză). Cabal in Kabul. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iulian_Bulai&oldid=16220122