Bătălia de la Stănilești (1711)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Bătălia de la Stănilești.
Bătălia de la Stănilești din 1711
Parte a Campaniei de la Prut
(Războiului Ruso-Turc din 1710-1713)
Prutin sotaretki 1711-b.png
Războiul Ruso-Turc, Campania din 1711
Informații generale
Perioadă
Locație Stănilești, Principatul Moldovei
Rezultat Victorie otomană
Tratatul de pace de la Prut (1711) (en)
Tratatul de la Adrianopol (1713) (ru)
Beligeranți
Imperiul Rus Imperiul Rus
Principatul Moldovei Principatul Moldovei
Imperiul Otoman Imperiul Otoman
Conducători
Imperiul Rus Petru I
Principatul Moldovei Dimitrie Cantemir
Ahmed al III-lea
Baltacı Mehmed Pașa[1]
Efective
50 .000 .52tunuri 120.000 turci 70.000 tatari 400 tunuri
Pierderi
necunoscute necunoscute

Bătălia de la Stănilești a avut loc între în iulie 1711 între Rusia (sprijinită de Dimitrie Cantemir - Principatul Moldovei) și trupe ale Imperiului Otoman[2]

Voievodul Moldovei Dimitrie Cantemir l-a sprijinit în această bătălie pe țarul Petru cel Mare în campania acestuia împotriva Imperiului Otoman.

Istoriografia română[modificare | modificare sursă]

Anonimul brâncovenesc a înregistrat vitejia în luptă a rușilor și a pus înfrângerea pe baza unei cauze simpliste, lipsa hranei, acoperind atitudinea șovăielnică a lui Constantin Brâncoveanu:

Țariul încă cu oastea lui pogorîndu-se pe Prut în jos cu Dumitrașco Vodă Cantemir, care se hainise de către turci, acolo mai jos de Huși, în niște locuri rele, le-au eșit înnainte turcii, tătarii, sfeții cîți era și i-au ocolit din toate părțile și le-au dat război foarte tare; ei încă au slobozit focul ca niște viteji în 2–3 zile pînă ce au sfârșit pita de nu avea ce mînca.

Deacii au strigat la pacea și s-au rugat turcilor să le dea de mîncare, care turcii priimind și ei pacea, dîndu-le moscalii Azacul cetatea carea este în gura apei Donului de întră în marea ce să chieamă Meotis și alte cetăți și le-au dat turcii făină, pesmed de le-au prins foame. Și cu această rușine s-au întors țariul cu ai lui la țara-și.[3]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Yayın Kurulu "Mehmed Pașa (Baltacı)", (1999) Yașamları ve Yapıtlarıyla Osmanlılar Ansiklopedisi , İstanbul:Yapı Kredi Kültür Sanat Yayıncılık A.Ș. ISBN:975-08-0072-9
  2. ^ Russo-Ottoman War of 1711 (The Pruth Campaign), Conflict and Conquest in the Islamic World: A Historical Encyclopedia, Vol.1, ed. Alexander Mikaberidze, (ABC-CLIO, 2011), 772.
  3. ^ Anonimul brâncovenesc, pp. XII, 112

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anonimul brâncovenesc (1959), Istoria Țării Romînești de la octombrie 1688 pînă la martie 1717 (Cronica anonimă), Ediție întocmită de Constantin Grecescu, București: Editura Științifică