Afereză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

În lingvistică, afereza este un fenomen fonetic, care constă în dispariția unui sunet (sau a unui grup de sunete) de la începutul unui cuvânt. Denumirea provine din grecescul apheréin (ἀφαιρέιν), care are sensul de „a îndepărta".

Exemple:

  • engleză: bishop provine din grecul episkopos prin afereza lui e și transformarea lui p în b;
  • franceză: în cazul numelor proprii Bastien (pentru Sébastien), Colas (pentru Nicolas), Sandre (pentru Alexandre), Toine (pentru Antoine);
  • germană: `raus pentru heraus;
  • italiană: strumento provenit din latinul instrumento;
  • română: miel provine din latinescul agnellus prin afereza lui a.