Sari la conținut

Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru (1916)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru
Parte din Participării României la
Primul Război Mondial

Desfășurarea luptelor
Informații generale
Perioadă9/22 decembrie - 14/27 decembrie 1916
Localiniamentul Râmnicu Sărat - Filipești - Viziru
RezultatVictoria trupele Puterilor Centrale
Modificări teritorialeMuntenia
Beligeranți
România
Imperiul Rus
Imperiul German
Regatul Bulgariei
Imperiul Otoman
Conducători
General Alexandru Averescu
General Arthur Văitoianu
General Eris Han Sultan Ghirei Aliev
General Anton Ivanovici Denikin
General Leonid-Otto Ottovici Sirelius
General August von Mackensen
General Erich von Falkenhayn
Colonel Mustafa Izzet Bey
General Ianko Draganov
General Gheorghi Abadjiev

Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru s-au desfășurat între 9/22 decembrie – și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor ruso-române de către trupele Puterilor Centrale.

Luptele s-au desfășurat după încercarea de rezistență pe aliniamentul Cricov-Ialomița, încheiată cu victoria forțelor centrale. După înfrângerea încercării de rezistență pe acest aliniament, forțele române și ruse au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei.

Contextul operativ strategic

[modificare | modificare sursă]
Ocuparea Munteniei, noiembrie-decembrie 1916

Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru au făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.[1]:pp 491-494

După Bătălia pentru București, încheiată cu victoria forțelor centrale, obiectivul comandamentului român era de a întârzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite concentrarea trupelor rusești pe linia de rezistență Râmnicu SăratViziruDunărea.

După încercarea de rezistență pe aliniamentul Cricov-Ialomița, forțele române au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei.

Forțe participante

[modificare | modificare sursă]

Dispozitivul forțelor române

[modificare | modificare sursă]

Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă de la râul Slănic până la Racovițeni. Aripa stângă, de la Racovițeni la Dunăre era formată de forțe ruse aparținând de Corpurile 4,8 și 4 Siberian, dispuse pe aliniamentul Racovițeni-Zoița-Bălăceanu-Filipești-Viziru.[1]:p. 495

Forțele Armatei 2 erau împărțite în două grupuri operative: „Grupul Oituz-Vrancea” - comandat de generalul Eremia Grigorescu și „Grupul Râmnic”, comandat de generalul Arthur Văitoianu. Grupul Oituz-Vrancea era dispus în sectorul Valea Slănicului- Valea Zăbalei, cu Divizia 15 Infanterie între vârful Șandor și vârful Clăbucul și Brigada 7 Mixtă de la vârful Clăbucul până la vârful Furu. Grupul Râmnic era dispus cu Divizia 3 Infanterie, comandată de colonelul Alexandru Mărgineanu, în sectorul satul Măgura-dealul Marghiloman, având detașamente la Nereju, Furu Mare și vârful Petrei; Divizia 1 Infanterie, comandată de generalul Dumitru Stratilescu, în sectorul dealul Marghiloman, Valea Sălciei, Pardoși; Divizia 6 Infanterie, comandată de generalul Nicolae Arghirescu, în sectorul Pardoși-Racovițeni; Divizia 7 Infanterie, comandată de colonelul Grigore Bunescu și Divizia 12 Infanterie, comandată de generalul Traian Găiseanu, în rezervă.[2]

Dispozitivul forțelor germane

[modificare | modificare sursă]

Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Buzău-Focșani, cu Grupul Kraft în stânga, în regiunea muntoasă și Grupul Morgen în dreapta. Armatei de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Slobozia - Brăila.[3]:p. 522

Comandanți români


 
 
 
 
 
 

General Alexandru Averescu
Comandantul Armatei 2
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

General Eremia Grigorescu
Comandantul Grupului Oituz-Vrancea
 
 
 
 
 

General Arthur Văitoianu
Comandantul Grupului Râmnic
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

General Eremia Grigorescu
Comandantul Diviziei 15 Infanterie
 

Colonel Alexandru D. Sturdza
Comandantul Brigăzii 7 Mixte
 

General Alexandru Mărgineanu
Comandantul Diviziei 3 Infanterie
 

General Dumitru Stratilescu
Comandantul Diviziei 1 Infanterie
 

General Nicolae Arghirescu
Comandantul Diviziei 6 Infanterie
 

Comandanți ruși

Comandant al Corpul 4 Armată - General Eris Han Sultan Ghirei Aliev
Comandant al Corpul 8 Armată - General Anton Ivanovici Denikin
Comandant al Corpul 4 Siberian - General Leonid-Otto Ottovici Sirelius

Comandanți ai Puterilor Centrale

Comandant al Armatei de Dunăre - General August von Mackensen
Comandant al Armatei 9 germană - General de infanterie Erich von Falkenhayn
Comandant al Diviziei 26 Infanterie turcă - Colonel Mustafa Izzet Bey
Comandant al Diviziei 1 Infanterie bulgară - General Ianko Draganov
Comandant al Diviziei 12 Infanterie bulgară - General Gheorghi Abadjiev[4]:pp. 183-184

Planurile de operații

[modificare | modificare sursă]
Desfășurarea acțiunilor militare

Desfășurarea acțiunilor militare

[modificare | modificare sursă]

Rezultate și urmări

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  2. ^ General Gheorghe Dabija, Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.III, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1934
  3. ^ Constantin, Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  4. ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • Dabija, Gheorghe(general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.I-IV, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1932-1936
  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol. I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1936
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979