Băița, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Băița
—  Sat  —
Băița
Băița
Băița is located in România
Băița
Băița
Băița (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°28′55″N 22°35′00″E / 46.48194444°N 22.58333333°E / 46.48194444; 22.58333333

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bihor county CoA.png Bihor
Oraș[*] ROU BH Nucet CoA.png Nucet

SIRUTA

Populație (2011)
 - Total 552 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 415401

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Băița (în maghiară Rézbánya, în trad. "Baia de Aramă" / "Mina de Cupru") este o localitate componentă a orașului Nucet din județul Bihor, Crișana, România. Se află în apropiere de izvorul Crișului Negru și Curcubăta Mare (1849 m) in Munții Apuseni. Numărul locuitorilor este circa 1500 - 2000, majoritatea români. Datorită faptului că rocile regiunii sunt calcaroase, în regiunea Băiței se găsesc multe peșteri și cariere de marmură. La circa 30 km se aflä orasul Beius si la circa 40 km de Băița se află Padișul (Valea Galbenei, Râtul Florilor, Cetățile Ponorului) o atracție turistică.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Băița în Harta Iosefină a Comitatului Bihor, 1782-85

Înainte cu circa 400 de ani au fost colonizați germani ca mineri în zona Băiței, mai târziu a fost clădită și o biserică catolică în timpul împărătesei Maria Terezia. Și în prezent se poate constata aceasta prin inscripția de pe biserică. Mai târziu din păcate regimul comunist a distrus multe documente, care au fost arse sau au dispărut. În această perioadă de timp s-a exploatat în mod deosebit argintul (Valea-Seacă), mai puțin aurul, cuprul, de unde provine denumirea localității în limba maghiară ("Rézbánya") menționată în anul 1585. Mai târziu s-a trecut la exploatare de molibden și bismut. În anii 50 s-a început o exploatare masivă de uraniu, numărul minerilor a crescut la circa 20.000, iar numărul soldaților care au lucrat în mină circa 10.000 potrivit sursei de informație într-o perioadă de 10 ani s-a transportat în Uniunea Sovietică numai de la mina "Avram Iancu" peste 300.000 de tone de minereu de uraniu de calitate superioară. Această cantitate de uraniu era suficientă pe o perioadă de 300 de ani pentru reactorul atomic de la Cernavodă, sau 30 de ani acoperea necesarul de curent electric al țării.

În această perioadă de exploatare intensivă a crescut numărul locuitorilor și au apărut două orașe noi pe harta României, Ștei (Petru Groza) la 15 km și orașul Nucet (1952) la 2 km de Băița.[1]

Reziduurile radioactive rămase sunt o problemă serioasă pentru această regiune.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]