Stereum hirsutum: Diferență între versiuni
Articol nou in dezvoltare. (corectat automat) |
(Nicio diferență)
|
Versiunea de la 13 aprilie 2020 13:03
 | Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
| Stereum hirsutum | |
|---|---|
| |
| Brâncă, iască păroasă | |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eucariote |
| Regn: | Fungi |
| Diviziune: | Basidiomycota |
| Clasă: | Agaricomycetes |
| Ordin: | Russulales |
| Familie: | Stereaceae |
| Gen: | Stereum |
| Specie: | S. hirsutum |
| Nume binomial | |
| Stereum hirsutum (Willd.) Pers. (1800) [1799] | |
| Sinonime | |
| |
Modifică text  |
|
Stereum hirsutum (Carl Ludwig Willdenow, 1787 ex Christian Hendrik Persoon (1800), din încrengătura Basidiomycota și ordinul Russulales, în familia Stereaceae și de genul Stereum,[1] [2] este o specie foarte comună saprofită, dar și parazitară de ciuperci necomestibile, denumită în popor brâncă,[3] căpruțe, esca, iască păroasă, policioare sau tălgerași.[4]. Soiul trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în colonii de multe exemplare, adesea formate din numeroase etajere suprapuse, pe lemn mort precum pe ramurile căzute în pădure. Frecvent se întâlnește pe lemn de alun, arin, carpen, castan, fag, frasin, mesteacăn, platan, plop negru și stejar, rar chiar și pe cel de rășinoase. Ca parazit afectează în primul rând butucii de viță de vie, fiind un agent patogen. Apare de la deal la munte peste tot anul.[5][6]
Taxonomie
Deși specia a fost deja descrisă de William Hudson în 1778 (Helvella acaulis)[7] precum de Pierre Bulliard în 1786 (Auricularia reflexa),[8] s-a hotărât, că numele binomial are să fie Thelephora hirsuta, determinat de savantul german (Carl Ludwig Willdenow în volumul 2 al cărții sale Florae Berolinensis prodromus – secundum systema Linneanum din 1787.[9]
Renumitul Christian Hendrik Persoon a transferat specia corect la genul Stereum sub păstrarea epitetului, de verificat în volumul 2 al operei sale Observationes mycologicae. Seu descriptiones tam novorum, quam notabilium din 1799,[10] fiind numele curent valabil (2020).
Toate cele multe încercări de modificare ale taxonului (o parte este listată în infocaseta) sunt acceptate sinonim, dar nu sunt folosite și astfel neglijabile.
Epitetul specific se trage din cuvântul latin (latină hirsutus=păros, țepos).[11]
Descriere
Exemplare solitare se găsesc rar. În mod normal, fungii apar formați din numeroase etajere suprapuse și imbricate. În urmare descrierea unei ciuperci solitare:
- Pălăria: are un diametru de (1) 3-10 cm și o grosime de 0,2 bis 0,5 cm, este semicirculară sau în formă de evantai, răsfrântă și întinsă pe substrat cu un interval de 1-3 cm de la lemn, cu marginea neregulată și ondulată sau cu lobi, în tinerețe mai groasă (nu rar de până la 1 cm) și gomoasă, devenind cu vârsta din ce în ce mai subțire aproape ca o foaie de hârtie, pieloasă și elastică. Partea superioară sterilă, prevăzută cu peri aspri și destul de lungi gălbui, decolorând cu timpul spre albicios, este împărțită în zone concentrice. Perii pe cuticulă dispar la bătrânețe. Coloritul poate varia de la alb-gălbui la galben (în primul rând în stadiul tânăr), gri, cenușiu-gălbui și chiar roșcat. În timp de ariditate, devine gri până gri-brun. Mai ales în habitatele cu umiditate mai mare, suprafața apare verzuie datorită acoperirii cu alge. În schimb, marjele de creștere proaspete, uneori bombate, strălucesc ocru până galben-portocaliu. Suprafața himenială fertilă, situată pe fața inferioară, este netedă și neregulată, fiind la început ocru-gălbuie până galben-portocalie și, apoi, brun-deschisă. În secțiune transversală se vede o linie întunecată, brun-roșcată, care se întinde între stratul steril și trama. Nu înroșește la frecare. Corpurile de fructificare, în cea mai mare parte anuale, pot continua să crească după iernare prezentând atunci partea inferioară în două culori: în timp ce părțile anului precedent au tonuri de gri, zonele nou crescute la margine arată culori strălucitoare.
- Tuburile și porii: nu are nici tuburi nici pori. Stratul himenial este neted.
- Piciorul: nu are picior.
- Carnea: este de un maro deschis și nu se decolorează după tăiere, fiind subțire precum gomoasă până pieloasă. Nu are un miros sau gust specific. Este parazitată uneori de două alte specii de fungi, anume Tremella aurantia și Tremella foliacea.[5][6]
- Caracteristici microscopice: sunt mici, elipsoidali, netezi și hialini (translucizi), cu o mărime de 6-8 x 2,5-3,5 microni. Pulberea lor este albicioasă și aproape transparentă. Basidiile cu 4 sterigme fiecare sunt clavate, spre sus umflate și rotunjite, măsurând 25-35 x 6-9 microni. Specia prezintă pseudocistide (hife asemănătoare cistidelor, de acea „pseudo”, care izvorăsc mult mai adânc în țesutul fungic interior) de 7-10 µm lățime și uneori de peste 100 µm lungime, sunt abundente, izvorăsc din trama, formând în apropierea zonei fructifere un strat destul de dens. În partea de sus sunt umplute cu o substanță uleioasă. Există, de asemenea, numeroase acutocistide (un fel găsit în himeniul câtorva ciuperci) cilindrice cu vârfuri ascuțite de 20-30 × 2-4 µm. Sistemul hifelor este monomitic și constă din două tipuri de fire fungice simplu septate: stratul fructifer conține hife subțiri până la ușor îngroșate, multiplu ramificate, în timp ce altele dezvoltă în carne fire fungice cu pereți groși, mai puțin ramificați și, de obicei, de 4-6 µm lățime. În stratul păros hifele au pereți mai groși cu neenumerate septe adventive fiind cu 5-8 µm ceva mai late.[12][13]
- Reacții chimice: suprafața se colorează cu hidroxid de potasiu mai întâi roșu, devenind cu timpul neagră.[14]
-
S. hirsutum, suprafață cu peri -
S. hirsutum tineri -
S. hirsutum bătrâni -
S. hirsutum „mort” -
S. hirsutum în mase -
S. hirsutum parazitat de Tremella aurantia -
S. hirsutum parazitat de Tremella foliacea
.jpg)
_-_Makroaufnahme_der_striegelig-filzigen_Behaarung_-_hms(1).jpg)
.jpg)
.JPG)
Confuzii
Brânca poate fi confundată cu de exemplu: Antrodia serialis sin. Polyporus serialis (necomestibilă, cu tuburi lung decurente și pori, fără miros, gust adesea amar),[15] Auricularia mesenterica (tânăr comestibilă),[16] Laxitextum bicolor sin. Stereum fuscum (necomestibil, suprafață pâsloasă și castanie, marginea albicioasă până ocru-maronie),[17] Stereum gausapatum (necomestibil, trăiește aproape numai pe stejar, carnea maronie înroșește după o leziune),[18] Stereum insignitum (necomestibil, suprafață catifelată),[19] Stereum rameale (necomestibil, mai mic, adesea concrescut, suprafață albă în tinerețe),[20] Stereum subtomentosum (necomestibil, suprafața inferioară se colorează la frecare gălbui, prezintă uneori un picior scurt și gros),[21] Trametes fragrans (necomestibilă, cu pori, miros de cumarină sau vinariță; fără imagine mai jos),[22] Trametes ochracea sin. Trametes zonata (necomestibilă, cu pori, îngroșată spre centru)[23] sau Trametes pubescens sin. Coriolus pubescens (necomestibilă, cu pori, cuticulă catifelată, colorit albicios până crem, fără gust și miros).[24]
Specii asemănătoare în imagini
-
Antrodia serialis sin. Polyporus serialis -
Auricularia mesenterica -
Laxitextum bicolor sin Stereum fuscum -
Stereum gausapatum -
Stereum insignitum -
Stereum rameale -
Stereum subtomentosum -
Trametes ochracea -
Trametes pubescens
.JPG)
_on_a_dead_Oak_tree_at_Warnsborn_-_panoramio.jpg)
.JPG)
Valorificare
Policioarele sunt fără interes alimentar din cauza compoziției cărnii.
Calități beneficiare
Degradarea pesticidelor
Folos în medicină
Calități nocive
Daune la cherestea
Provoacă esca la butucii de viță
Note
- ^ Index Fungorum
- ^ Mycobank
- ^ Denumire RO 1
- ^ Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 526, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 2-6
- ^ a b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 328-329 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ a b Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 500-501, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ William Hudson: „Flora anglica“, vol. 2, Editura J. Nourse, Londra 1778, p. 639
- ^ Pierrre Bulliard: „Herbier de la France ou, Collection complette des plantes indigenes de ce royaume etc.”, vol. 6, Editura Didot, Debure, Belin, Paris 1786, tab. 274
- ^ Carl Ludwig Willdenow: „Florae Berolinensis prodromus – secundum systema Linneanum”, Editura Wilhelm Vieweg, Berlin 1787, p. 397 [1]
- ^ C. H. Persoon: „Observationes mycologicae. Seu descriptiones tam novorum, quam notabilium”, vol. 2, Editura Gessneri, Usteri et Wolfii, Leipzig (Lipsiae) și Lucerna 1799, p. 90 [2]
- ^ Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 541
- ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXII, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. + tab. 1067
- ^ German Josef Krieglsteiner, Armin Kaiser: „Allgemeiner Teil: Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel und Porenpilze“, în: G. J. Krieglsteiner (ed.): „Die Großpilze Baden-Württemberg“, vol. 1, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, p. 334-335, ISBN 978-3-8001-3528-8
- ^ [https://www.123pilzsuche.de/daten/details/StriegeligeSchicht.htm 123 Pilze 1
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 522-523, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 520-521, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 448-449 - 1, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 460-461 - 2, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 680-681, ISBN 978-3-8354-1839-4
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 498-499, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 504-505 - 2, ISBN 88-85013-25-2
- ^ 123 Pilze cu imagini
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 514-515, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 554-555 - 2, ISBN 3-405-12081-0
Bibliografie
- Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total)
- Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
- Ernst Albert Gäumann: „Vergleichende Morphologie der Pilze”, Editura Gustav Fischer, Jena 1926
- Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
- Andreas Gminder: „Handbuch für Pilzsammler - 340 Arten Mitteleuropas sicher bestimmen“, Editura Kosmos, Stuttgart 2008, ISBN 978-3-440-11472-8
- Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
- J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2
- Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
- Gustav Lindau: „Kryptogamenflora für Anfänger: Eine Einführung in das Studium der blütenlosen Gewächse für Studierende und Liebhaber“, vol. 2, Editura Julius Springer, Berlin 1922
- Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
Legături externe
Materiale media legate de Brâncă la Wikimedia Commons- Stereum hirsutum, film în limba franceză cu text englez
- Stereum hirsutum, stadii de evoluție
