Augustin Pyramus de Candolle

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Augustin Pyramus de Candolle
Candolle Augustin Pyrame de 1778-1841.jpg
Date personale
Născut [1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Geneva, Republica Geneva[*][5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Geneva, Elveția[7][6] Modificați la Wikidata
Înmormântat Cimetière des Rois[*][8] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Q27879557[*] (din ) Modificați la Wikidata
Copii Alphonse Pyramus de Candolle[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Switzerland.svg Elveția Modificați la Wikidata
Ocupație botanist[*]
pteridologist[*]
briolog[*]
profesor universitar
micolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu taxonomie
naturalist  Modificați la Wikidata
Instituție Universitatea din Geneva[*]  Modificați la Wikidata
Alma Mater Universitatea din Montpellier[*]
Collège de France  Modificați la Wikidata
Organizații Universitatea din Geneva[*]  Modificați la Wikidata
Societăți Societatea Regală din Londra
Société Philomathique de Paris[*]
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Franceză de Științe
Russian Academy of Sciences[*]
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]
Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*]
Société des Arts de Genève[*]  Modificați la Wikidata
Premii Royal Medal (Modificați la Wikidata

Augustin Pyramus de Candolle numit și Augustin Pyrame de Candolle (n. 4 februarie 1778, Geneva – d. 9 septembrie 1841, Geneva) a fost un botanist și naturalist elvețian de proveniență franceză. Cu toate că accentul principal al savantului a fost botanica, de asemenea, el a contribuit la domenii asociate cum ar fi fitogeografia (pe care a stabilit-o ca știință independentă), agronomia, paleontologia, botanica medicală, și botanica economică. Abrevierea numelui său în cărți științifice este DC..

Familia[modificare | modificare sursă]

Casa Candolle la Geneva

Candolle s-a născut într-o familie nobilă care a avut originea în Provența (Franța). Aceasta a părăsit regiunea cu aproape 200 de ani în urmă, mai devreme de a trăi în Elveția, pentru a scăpa astfel de persecuțiile religioase din secolul al XVII-lea. Ramura mai tânără a familiei a rămas în Marsilia. Șeful de familie, marchizul de Candolle, a fost consul la Nisa (1823).

În anul 1802, Augustin s-a căsătorit cu Anne-Françoise Torras (1782-1854) cu care a avut trei copii: Amella Louise (1803-1804), Alphonse Louis Pierre Pyrame (1806-1893), și Benjamin Charles François (1812-1825). Patru generații ale descendenților lui au devenit de asemenea persoane proeminente în activitatea botanică, în primul rând sus numitul fiu Alphonse, care a fost un succesor al tatălui său ca profesor de botanică la universitatea din Montpellier. Alphonse a continuat lucrările tatălui său.[9][10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Candolle, Grădina Botanică Geneva

Ca copil, Augustin sa bucurat de școală și după absolvirea ei, a început un studiu de medicină la Collège Calvin (fostul Collège de Genève, fondat de Jean Calvin) sub tutela teologului și botanistului elvețian Jean-Pierre Étienne Vaucher (1763-1841) care l-a încurajat pe tânărul student să-și concentreze atenția în principal pe botanică. A terminat studiile sale la Paris, unde a găsit primul loc de muncă într-un ierbar din oraș. Acolo a documentat multe sute de plante. În același timp a început să se ocupe cu un nou sistem de clasificare a familiilor de plante. Deja la vârsta de 20 de ani a devenit membru al Asociației de Fizică și Științe Naturale din Geneva (Société de Physique et d'Histoire naturelle de Genève) (SPHN).

Augustin de Candolle - Cimetière des Rois

În 1807 Augustin a fost numit profesor de botanică la facultatea de medicină al universității din Montpellier, iar, trei ani mai târziu, a preluat conducerea acesteia. Revenit la Geneva în 1816, a preluat un an mai târziu, a fost însărcinat cu conducerea facultății de istorie naturală (botanică și zoologie) la universitatea de acolo (până în 1834). Tot în 1817 a fondat grădina botanică a orașului (Jardin botanique des Bastions).[11] Între anii 1830 și 1832 a fost rectorul universității din Geneva. Dar Candolle a fost și un om politic. Astfel a fost membru al parlamentului cantonal genevez din 1816 până la moartea sa. În anul decesului său, Augustin Pyramus de Candolle a instituit Prix de Botanique (Premiul de botanică, astăzi Prix Augustin-Pyramus de Candolle) care este destinat să recompenseze un autor sau coautor al celei mai bune monografii despre un gen sau o familie de plante. Premiul a fost remis de 27 de ori, ultimul laureat fiind Alison M. R. Davies pentru lucrarea lui The systematic revision of Chaetanthera Ruiz & Pav. and the reinstatement of Oriastrum Poepp. & Endl. (Asteraceae: Mutisieae) (2012).[12][13]

Marele savant a fost înmormântat în Cimetière des Rois din Geneva, unde se află și mormântul lui Jean Calvin.

Onoruri[modificare | modificare sursă]

Rue de Candolle, Paris

În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin.[14] În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society din Londra, cărui membru a fost. Mai departe a fost membru al [[Academia Regală Suedeză|Academiei Regale Suedeze precum președinte al Societății des Arte ale Elvetiei și al Societății Elvețiene de Științe Naturale.[12]

După el au fost denumite, între altele, speciile Candollea alsinoides, Candollea crassifolia, Candollea lepida, Candollea lutea, Candollea rotundifolia, Lepadogaster candolii sau buretele Psathyrella candolleana, dar de asemenea Strada Candolle în Paris amintește de el.

Opere (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Histoire des plantes grasses (1799–1803)
  • Monographie des Astragales (1802)
  • Essai sur les propriétés médicinales des plantes comparées avec leurs formes extérieures et leur classification naturelle (1804)
  • Coautor și prelucrător al „Flore française“ de Jean-Baptiste de Lamarck, la care a adăugat 1300 de specii (1805)
  • Catalogus Plantarum Horti Botanici Monspeliensis (1813) [1]
  • Théorie élémentaire de la botanique, Editura Deterville, Paris 1813
  • Essai élémentaire de géographie botanique (1820)
  • Prodromus systematis naturalis regni vegetabilis, volumele 1-7 (1824–1841) [2] (volumele 8-17 de la fiul lui Alphonse)
  • L'Organographie, 2 volume (1827)
  • Revue de la Famille des Cactées, în: Memoires du Museum d'Histoire Naturelle, vol 17, p. 1–119, 21 de tablouri (1828) [3]
  • Physiologie végétale, 3 volume (1832)
  • Mémoire sur quelques espèces de cactées, nouvelles ou peu connues, Editura Treuttel & Würtz, Paris 1834 [4]
  • Mémoires et souvenirs de Augustin-Pyramus de Candolle, scris de el însăși și publicat de fiul lui Alphonse, Editura Joël Cherbuliez, Paris 1862

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Augustin Pyramus de Candolle", Gemeinsame Normdatei, accesat în 26 aprilie 2014 
  2. ^ a b "Augustin Pyramus de Candolle", data.bnf.fr, accesat în 10 octombrie 2015 
  3. ^ a b Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în 9 octombrie 2017 
  4. ^ a b SNAC, accesat în 9 octombrie 2017 
  5. ^ "Augustin Pyramus de Candolle", Gemeinsame Normdatei, accesat în 11 decembrie 2014 
  6. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  7. ^ "Augustin Pyramus de Candolle", Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014 
  8. ^ Une visite du cimetière de Plainpalais 
  9. ^ Romuald Szramkiewicz: „Les régents et censeurs de la Banque de France nommés sous le Consulat et l'Empire”. Editura Librairie Droz, Geneva 1974, p. 226, ISBN 2600033734
  10. ^ Biografie 1
  11. ^ Istoria grădinii botanice din Geneva
  12. ^ a b Biografie 2
  13. ^ Biografie 3
  14. ^ Academia de Științe din Berlin

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Heinrich Dörfelt, Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie”, Editura Einhorn – Eduard Dietenberger GmbH, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2
  • Flavio Häner: „Wie die Natur in die Städte kam: Augustin-Pyramus de Candolle und die Entstehung der naturhistorischen Museen in der Schweiz”, în Patrick Kupper, Bernhard C. Schär (ed.), Die Naturforschenden - Auf der Suche nach Wissen über die Schweiz und die Welt 1800-2015, Editura Hier und Jetzt, Baden 2005, p. 35-49, ISBN 978-3-03919-338-7)

Legături externe[modificare | modificare sursă]