Virgil Măgureanu
Virgil Măgureanu, născut Imre Asztalos [1] (n. 19 martie 1941, satul Giurtelecu Hododului, comuna Hodod, județul Satu Mare) este un sociolog român, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada 1990-1997.
Cuprins |
Biografie [modificare]
Virgil Măgureanu s-a născut la data de 19 martie 1941, în satul Giurtelecu Hododului din comuna Hodod (județul Satu Mare), numindu-se la naștere Imre Asztalos [2]. A urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității București (1964–1969), obținând titlul de doctor în științe politice la Universitatea București (1978).
După absolvirea facultății, a fost cadru universitar de psihosociologie la Academia de Studii Social Politice “Ștefan Gheorghiu” din București (1969-1989). După cum afirmă generalul Ion Mihai Pacepa, Măgureanu a devenit colaborator al Securității interne în februarie 1972 și a fost apoi încadrat în DIE cu grad de căpitan și numele conspirativ "Mihăila Mihai". Documentele originale care atestă calitatea sa de ofițer de Securitate se află în arhivele DIE. (...) În 1978, Academia i-a oferit un post de profesor și Măgureanu a cerut conducerii DIE să fie trecut în rezervă. Cererea i-a fost aprobată parțial. A fost trecut în rezervă, dar a fost menținut colaborator. Sarcina lui era să sprijine efortul DIE de a trimite la Academie cadrele sale acoperite fără a le deconspira apartenența la Securitate. Ofițerul de legătură al lui Măgureanu în această nouă poziție a fost generalul Nicolae Ceaușescu, fratele dictatorului, care funcționa ca director de cadre al DIE sub numele conspirativ "Nicu Călin" [3].
În mai 1989, este plasat sub domiciliu forțat la Focșani, fiind angajat ca muzeograf la Muzeul Județean Vrancea, ca urmare a opoziției față de regimul Ceaușescu. În perioada decembrie 1989 – martie 1990 este membru al CFSN și CPUN, participând la 26 decembrie 1989 la procesul soților Ceaușescu de la Târgoviște.
La data de 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181, Virgil Măgureanu a fost numit în funcția de director al Serviciului Român de Informații, îndeplinind această funcție până la 25 aprilie 1997, când a demisionat. În paralel, între anii 1994–prezent, predă în calitate de profesor de sociologie politică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.
Lucrări publicate [modificare]
- Declinul sau apoteoza puterii? (Editura Rao, 2003)
- Sociologie politică (Editura Rao, 2007)
Controverse [modificare]
A fost suspectat că a fost omul din umbră în marile scandaluri de corupție - Eurocolumna, afacerile cu petrol, Țigareta I și Țigareta II, Bastos, Porțelanul, Megapower și Vila de la Giurtelec[4].
Vezi și [modificare]
| Predecesor: — |
Director al SRI 26 martie 1990 – 25 aprilie 1997 |
Succesor: Costin Georgescu |
Note [modificare]
- ^ Ildikó Lipcsey - Romania and Transylvania in the 20th Century (Budapest, 2004)
- ^ A activat in DIE fiind una din "fantomele" care s-au intors in tara dupa 1978 cand Pacepa a defectatIldikó Lipcsey - Romania and Transylvania in the 20th Century (Budapest, 2004), p. 118
- ^ Adevărul, 5 ianuarie 2006 - Generalul Pacepa dezvăluie colaborarea lui Virgil Măgureanu cu Securitatea (Interviuri)
- ^ Magureanu si gen. Joarza, maestri ai slalomului printre dosare, 26 Aprilie 1999, evz.ro, accesat la 10 mai 2011
Legături externe [modificare]
Interviuri
- "Am vrut sa intru in politica dintotdeauna", 22 Martie 1998, Evenimentul zilei
- Cum a apărut SRI / Măgureanu: “Știam că nu va fi un pension de fecioare”, 16 septembrie 2009, Ionel Dancu, Adevărul
- "În anii ’90, stenogramele nu deveneau probă juridică", 11 ianuarie 2011, Toma Roman Jr, Jurnalul Național
- Măgureanu: „Talpeș pleca la americani cu mapa, pe asta și-a construit cariera”, 27 mai 2005, Evenimentul zilei
Interviuri despre Revoluție
- Virgil Măgureanu despre evenimentele din '89: A fost lovitură de stat, 14 martie 2010, Adevărul
|
|||||
