Virgil Măgureanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Virgil Măgureanu
250px
Directorul SRI, Virgil Măgureanu

În funcție
1969 – 1989

 Ofițer DIE sub numele Mihăilă Mihai

Membru al CFSN și CPUN
În funcție
decembrie 1989 – martie 1990

În funcție
26 martie 1990 – 25 aprilie 1997
Succedat de Costin Georgescu

Născut(ă) 19 martie 1941
Giurtelecu Hododului, România
Nume la naștere Imre Asztalos
Partid politic Partidul Comunist din România
Soție Mariana
Copii Anca (căsătorită cu Ion Andrei Biriș),
Marian Măgureanu
Alma mater Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București
Profesie sociolog, căpitan de securitate
Cetățenie română
Etnie maghiară

Virgil Măgureanu, născut Imre Asztalos [1] (n. 19 martie 1941, satul Giurtelecu Hododului, comuna Hodod, județul Satu Mare) este un sociolog român, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada 1990-1997.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Virgil Măgureanu s-a născut la data de 19 martie 1941, în satul Giurtelecu Hododului din comuna Hodod (județul Satu Mare), numindu-se la naștere Imre Asztalos [2]. A urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității București (1964–1969), obținând titlul de doctor în științe politice la Universitatea București (1978).

După absolvirea facultății, a fost cadru universitar de psihosociologie la Academia de Studii Social Politice “Ștefan Gheorghiu” din București (1969-1989). După cum afirmă generalul Ion Mihai Pacepa, Măgureanu a devenit colaborator al Securității interne în februarie 1972 și a fost apoi încadrat în DIE cu grad de căpitan și numele conspirativ "Mihăila Mihai". Documentele originale care atestă calitatea sa de ofițer de Securitate se află în arhivele DIE. (...) În 1978, Academia i-a oferit un post de profesor și Măgureanu a cerut conducerii DIE să fie trecut în rezervă. Cererea i-a fost aprobată parțial. A fost trecut în rezervă, dar a fost menținut colaborator. Sarcina lui era să sprijine efortul DIE de a trimite la Academie cadrele sale acoperite fără a le deconspira apartenența la Securitate. Ofițerul de legătură al lui Măgureanu în această nouă poziție a fost generalul Nicolae Ceaușescu, fratele dictatorului, care funcționa ca director de cadre al DIE sub numele conspirativ "Nicu Călin".[3]

În mai 1989, este plasat sub domiciliu forțat la Focșani, fiind angajat ca muzeograf la Muzeul Județean Vrancea, ca urmare a opoziției față de regimul Ceaușescu. În perioada decembrie 1989 – martie 1990 este membru al CFSN și CPUN, participând la 26 decembrie 1989 la procesul soților Ceaușescu de la Târgoviște.

La data de 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181, Virgil Măgureanu a fost numit în funcția de director al Serviciului Român de Informații, îndeplinind această funcție până la 25 aprilie 1997, când a demisionat. În paralel, între anii 1994–prezent, predă în calitate de profesor de sociologie politică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • Declinul sau apoteoza puterii? (Editura Rao, 2003) [4]
  • Sociologie politică (Editura Rao, 2007)
  • De la regimul comunist la regimul Iliescu (Editura Rao, 2009) volum de dialoguri al lui Virgil Măgureanu cu Alex Mihai Stoenescu.[5]

Controverse[modificare | modificare sursă]

A fost suspectat că a fost omul din umbră în marile scandaluri de corupție - Eurocolumna, afacerile cu petrol, Țigareta I și Țigareta II, Bastos, Porțelanul, Megapower și Vila de la Giurtelec.[6]

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Director al SRI
26 martie 199025 aprilie 1997

Succesor:
Costin Georgescu



Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ildikó Lipcsey - Romania and Transylvania in the 20th Century (Budapest, 2004)
  2. ^ A activat in DIE fiind una din "fantomele" care s-au intors in tara dupa 1978 cand Pacepa a defectat Ildikó Lipcsey - Romania and Transylvania in the 20th Century (Budapest, 2004), p. 118
  3. ^ Generalul Pacepa dezvăluie colaborarea lui Virgil Măgureanu cu Securitatea, 5 ianuarie 2006, Adevărul, accesat la 20 iunie 2013
  4. ^ Virgil Magureanu: "Declinul sau apoteoza puterii?", Formula AS - anul 2004, numărul 605, accesat la 22 ianuarie 2014
  5. ^ Virgil Măgureanu își lansează la Cluj cartea despre secretele României după 1989 - Clujeanul, 19 ianuarie 2009, Gândul, accesat la 11 ianuarie 2014
  6. ^ Magureanu si gen. Joarza, maestri ai slalomului printre dosare, 26 aprilie 1999, Evenimentul zilei, accesat la 20 iunie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Interviuri despre Revoluție