Teodor Baconschi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Theodor Baconsky)
Salt la: Navigare, căutare
Teodor Baconschi
Teodor Baconschi

Teodor Baconschi


 Ministrul de Externe al României
În funcție
23 decembrie 2009 – 23 ianuarie 2012
Prim-ministru Emil Boc
Precedat de Cătălin Predoiu (interimar)

Născut(ă) 14 februarie 1963 (1963-02-14) (50 de ani)
București
Partid politic PD-L (din 28 septembrie 2010)[1]
Alma mater Institutul Teologic Universitar din București
Ocupație diplomat

Teodor Baconschi (n. 14 februarie 1963, București) este un antropolog religios, autor, diplomat, politician și teolog român (PDL), fost ministru de externe al României, între 23 decembrie 2009 - 23 ianuarie 2012, în Guvernul Emil Boc (2).

Cuprins

Originea și studiile [modificare]

Teodor Baconschi s-a născut la data de 14 februarie 1963 în București, ca fiu al poetului A.E. Baconsky. După obținerea bacalaureatului la un liceu cu profil filologie-istorie la București în 1981, a studiat la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a obținut diploma de licență în anul 1985.

Cariera profesională [modificare]

După absolvirea facultății a lucrat, în perioada 1986-1989, ca redactor la Editura Institutului Biblic și de Misiune al BOR.

Imediat după Revoluția din 1989, în timpul retragerii patriarhului Teoctist la Sinaia, a întemeiat la Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de protosinghelul Daniel Ciobotea și arhimandritul Bartolomeu Anania, colegi ai săi de la Institutul de Misiune al BOR, la care au aderat preoții Constantin Galeriu, Dumitru Stăniloaie, Constantin Voicescu, ieromonahul Iustin Marchiș, precum și laicii Sorin Dumitrescu și Horia Bernea.

In 1990, Teodor Baconschi a devenit consilier la Ministerul Culturii. În același an a obținut o bursă de studii pentru doctorat din partea guvernului francez, studiind la Universitatea Paris IV Sorbonne între anii 1990-1994, timp în care a obținut diploma de studii aprofundate (DEA) în anul 1991 și apoi doctoratul în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, cu calificativul "magna cum laude" în anul 1994 (avându-l ca îndrumător pe profesorul Michel Meslin).

Reîntors în România, lucrează pentru o perioadă ca Director al Editurii Anastasia (1995-1997). În paralel, predă ca lector asociat un curs de antropologie religioasă la Facultatea de Filosofie a Universității din București, lucrând și ca Redactor-șef la emisiunea “Viața spirituală” (TVR). În anul 1996, a absolvit Studii post-doctorale ca Fellow al Colegiului Noua Europă din București.

Președintele Emil Constantinescu îl trimite în perioada 1997-2001 în funcția de ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun. De asemenea, între anii 1999-2001, Teodor Baconschi a fost acreditat în Republica San Marino și pe lângă Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta.

A fost rechemat în țară în anul 2001, fiind numit în funcția de director general în Ministerul Afacerilor Externe. În perioada noiembrie 2002–ianuarie 2005, deține funcția de Ambasador al României în Republica Portugheză. La 21 ianuarie 2005 este numit ca Secretar de stat pentru Afaceri Globale în Ministerul Afacerilor Externe.

În data de 11 septembrie 2006, Teodor Baconschi a fost demis din funcția de secretar de stat de către premierul Călin Popescu Tăriceanu ca urmare a politicii de restructurare la nivelul ministerelor. Întrebat de către Agenția Mediafax despre motivele demiterii sale, Baconschi, care nu era înregimentat politic în nici un partid, a răspuns: A fost decizia primului-ministru de a pune în locul meu un liberal cu carnet de partid.[2]

Din 26 octombrie 2006, Teodor Baconschi deține funcția de consilier prezidențial la Departamentul pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă, preluând postul lăsat liber de Claudiu Săftoiu, care fusese numit în funcția de director al SIE.

Din 2 august 2007 este numit de către Președintele României ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Franceză. La data de 4 martie 2008, a fost numit și în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Principatul Andorra și Principatul Monaco [3].

În 28 septembrie 2010 intră în PD-L, iar în 13 octombrie al aceluiași an lansează Fundația Creștin-Democrată, al cărei președinte este[4][5][6].

Controverse [modificare]

În decembrie 2009, Baconschi a fost acuzat în ziarul lui Corneliu Vadim Tudor ca fiind complice la presupusa fraudare a alegerilor prezidențiale, motivul principal invocat fiind numărul mare de voturi înregistrate la Paris.[7][8] Teodor Baconschi a dezmințit categoric acuzația, afirmând că nici un observator "nu a sesizat vreo problemă" și că "nici un incident" nu a fost semnalat.[9]

Viața personală [modificare]

Teodor Baconschi este căsătorit și este tatăl a doi copii, un băiat și o fată, Ștefan și Irina Baconschi.

Afilieri și distincții [modificare]

  • Teodor Baconschi deține gradul diplomatic de ambasador.
  • Membru al Asociației Internaționale de Studii Patristice (AIEP, Paris).
  • Membru al Colegiului Noua Europă (București).
  • Comandor al Legiunii de Onoare (Franța)
  • Marea Cruce a Ordinului Ecvestru Pius al IX-lea (Sf. Scaun)
  • Mare Ofițer al Ordinului Sfintei Agata (San Marino)
  • Ofițer al Ordinului Național “Serviciul Credincios” (România), 2000 [10]
  • Mare Ofițer al Ordinului „Steaua solidarității italiene”
  • Mare Ofițer al Ordinului Național pentru Merit (Portugalia).
  • Premiul „Celebritatea anului în administrație”, 2011[11]

Lucrări publicate [modificare]

A publicat o serie de cărți de filozofie și eseistică creștină, sub semnătura de autor Teodor Baconsky (în grafia consacrată de tatăl său, poetul A.E. Baconsky). Printre aceste cărți, menționăm următoarele:

  • Le Rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque (Desclée de Brouwer, Paris, 1996) (cu o prefață de Olivier Clément);
  • Râsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană (Ed. Anastasia, 1996) (cu o prefață de Andrei Pleșu);
  • Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios (Ed. Anastasia, 1996);
  • Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței (Ed. Anastasia, 1999);
  • Puterea schismei. Un portret al creștinismului european (Ed. Anastasia, 2001);
  • Roma Caput Mundi. Un ghid subiectiv al Cetății eterne (împreună cu Horia Bernea), (Ed. Humanitas, 2001), carte ce a obținut Premiul Asociației Editorilor din România pentru cea mai frumoasă carte de artă;
  • Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei (Ed. Anastasia, București, 2003) - împreună cu Bogdan Tătaru-Cazaban;
  • Insula Cetății. Jurnal parizian (Ed. Curtea Veche, 2005);
  • Despre necunoscut (Ed. Humanitas, 2007)
  • 101 incursiuni în cotidianul românesc (ilustrații de Devis Grebu) Curtea Veche, 2007
  • Creștinism și democrație (Ed. Curtea Veche, 2010)

De asemenea, Teodor Baconsky a publicat și studii, articole, eseuri și recenzii în presa culturală românească (Sfera Politicii, Transilvania, 22, Dilema, Ziarul Financiar, Secolul 20, Cuvântul, Renașterea, Vatra etc). O parte din studii au apărut publicate în volume colective din Italia.

A fost titular al rubricii «Turn înclinat» din revista «Dilema Veche» și editorialist al ziarului “Cotidianul”. A scris prefețe, studii introductive la trei volume traduse din limba franceză. De asemenea, a colaborat la BBC și Europa Liberă.

Note [modificare]

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Teodor Baconschi

Interviuri