Semizeu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Răpirea zeiței Thetis de către muritorul Peleu (ceramică beoțiană cu figuri negre din sec. V î.Hr.) - Tema relațiilor amoroase dintre zei și muritori stă la originea tuturor miturilor despre semizei (aici, mitul lui Ahile).

Un semizeu (latină: semideus, italiană: semidio, franceză : demi-dieu, engleză: demigod sau demi-god) este un erou mitologic născut dintr-un zeu și o muritoare sau dintr-o zeiță și un muritor. Ca atare, semizeii au o natură hibridă, divină și muritoare, care explică puterile extraordinare cu care sunt înzestrați.

În alte accepțiuni, termenul de „semizeu” este uneori aplicat și unor divinități de rang inferior, precum și unor personaje umane zeificate, sau ale căror caracteristici excepționale sunt asemănătoare celor divine (fără a fi, însă, divinități).

Un exemplu arhetipal de semizeu îl constituie eroul Ghilgameș, din mitologia sumeriană. Rege mitic al Urukului, el este prezentat de obicei ca fiind două treimi zeu și o treime om. Se remarcă prin statura și puterile lui miraculoase: construiește zidurile cetății, înfruntă creaturi supranaturale, înfrânge armatele dușmane, seduce o zeiță și întreprinde o călătorie la capătul lumii, în căutarea unui leac împotriva morții, care i-a răpit prietenul. Multe din elementele acestui mit se regăsesc, sub forme asemănătoare, în alte mituri ulterioare referitoare la semizei.

Semizeii sunt prezenți în majoritatea sistemelor mitologice, dar ei au avut o importanță cu totul deosebită în mitologia și în religia antică greacă. Cultul lor era întreținut mai ales de către cei care se considerau descendenți din acești eroi și care invocau, astfel, protecția lor.

Printre semizeii cei mai cunoscuți din mitologia greacă se numără : Heracle (fiul lui Zeus și al muritoarei Alcmene), Perseu (fiul lui Zeus și al muritoarei Danae), Tezeu (fiul lui Poseidon și al muritoarei Aethra), Minos (fiul lui Zeus și al Europei), Ahile (fiul zeiței Thetis și al muritorului Peleus), Enea (fiul zeiței Afrodita și al muritorului Anchise), ș.a. Dionysos, fiul lui Zeus și al muritoarei Semele, a fost singurul semizeu acceptat ca zeu pe Muntele Olimp (Heracle, care și-a câștigat și el nemurirea, nu a fost niciodată considerat zeu olimpian).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, București, Editura Mondero, 1992.
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, București, Casa Editorială Odeon, 1992.
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, București, Editura Lider, 2003.
  • J.C.Belfiore, Dictionnaire de mythologie grecque et romaine, Paris, Larousse, 2003.

Vezi și[modificare | modificare sursă]