Samson Bodnărescu
Samson Bodnărescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 27 iunie 1840 satul Voitinel, județul Suceava |
Decedat | 3 martie 1902 Pomârla, județul Botoșani |
Cetățenie | Imperiul Austriac România |
Ocupație | scriitor, pedagog |
Limbi vorbite | limba română |
Activitatea literară | |
Activ ca scriitor | 1864-1900 |
Mișcare/curent literar | neoromantism |
Operă de debut | Roman și Viorica sau Voința e puterea vieții |
Opere semnificative | Rienzi, Lăpușneanu-vodă |
Modifică date / text |
Samson L. Bodnărescu (n. 27 iunie 1840, satul Voitinel, Imperiul Austriac – d. 3 martie 1902, Pomârla, județul Botoșani)[1] a fost un scriitor și poet român, membru al societății culturale „Junimea”.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Samson Bodnărescu a urmat studii liceale la Cernăuți și Rădăuți după care a ocupat un post de profesor și pedagog la Institutele Unite din Iași și a participat la activitatea Junimii. A urmat studii universitare de filozofie la Viena, Berlin și Giessen, întorcându-se la Iași în 1870 după obținerea doctoratului în filosofie. A ocupat un post de bibliotecar la Biblioteca Universității și apoi a fost director al Institutul Normal „Vasile Lupu”. În locuința sa din curtea Mănăstirii Trei Ierarhi, Samson Bodnărescu i-a găzduit pe Mihai Eminescu și Miron Pompiliu.[1]
În 1879 a fost numit director al Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla, județul Botoșani unde a activat până în 1902, când s-a stins din viață.
Opera
[modificare | modificare sursă]Samson Bodnărescu a scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii, piesa de teatru în cinci acte „Roman și Viorica sau Voința e puterea vieții” (1864), drama istorică „Ilie Vodă” și tragediile „Rienzi”, (1868, inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton) și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879), de valoare literară minoră.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Ionel Maftei, „Poetul Samson Bodnărescu - 165 de ani de la naștere” Arhivat în , la Wayback Machine., Evenimentul, 15 iunie 2005
- ^ Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964