Leon Negruzzi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mormântul lui Leon Negruzzi, aflat în curtea bisericii din Hermeziu.

Leon C. Negruzzi (n. 5 iunie 1840, Iași - d. 15/16 iulie 1890, comuna Trifești, județul Iași) a fost un poet, prozator și traducător român, care a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Leon C. Negruzzi s-a născut la data de 5 iunie 1840 în municipiul Iași, fiind fiul mai mare al scriitorului Constantin Negruzzi și frate cu Iacob Negruzzi. Cele dintâi învățături le-a primit în casa părintească, apoi în anul 1852 a fost trimis, împreună cu fratele său Iacob, la Berlin, unde a terminat studiile liceale. A urmat apoi cursuri de filosofie și drept la Universitățile din Berlin și Viena, fără a obține vreo diplomă universitară.

În anul 1864 s-a întors în țară, fiind numit judecător la Tribunalul din Iași și înaintat apoi ca membru și ca procuror general la Curtea de Apel. A fost prefect al județului Iași (1871-1876), apoi primar al Iașului (3 februarie 1883 - 7 decembrie 1886), senator și, din 1888, iarăși prefect.

El a tradus proză românească în limba franceză și a scris mai multe nuvele toate în Convorbiri literare, din primul an al apariției revistei și până în anul 1882. Specia literară cultivată de el a fost nuvela-foileton, scrierile sale descinzând din literatura de aventuri, specie apreciată la noi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Prima sa nuvelă, „Vântul soartei”, a apărut în revista Junimii în anul 1867, ulterior fiind publicate alte două astfel de scrieri: „Serghie Pavlovici” (1881) și „Osândiții” (1881-1882). În afară de aceste foiletoane, Leon Negruzzi a reușit să treacă dincolo de limitele speciei, realizând câteva din cele mai reușite nuvele din literatura română a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea: „Evreica” (1868), „O răzbunare” (1874) și „Țiganca” (1877). În majoritatea nuvelelor, există un conflict de ordin moral, care constă în disputa dintre două exclusivisme. Nuvela „Evreica” dezvăluie și o altă latură a artei lui Leon Negruzzi, aceea de portretist.

Scriitorul Leon Negruzzi a încetat din viață în noaptea de 15/16 iulie 1890, la moșia părintească din comuna Trifești din județul Iași, fiind înmormântat în curtea bisericii din sat.

Nuvele[modificare | modificare sursă]

  • „Vântul soartei” (1867)
  • „Evreica” (1868)
  • „O răzbunare” (1874)
  • „Țiganca” (1877)
  • „Serghie Pavlovici” (1881)
  • „Osândiții” (1881-1882)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Leon Negruzzi