Rona de Jos, Maramureș
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Rona de Jos | |
| — Sat — | |
| Biserica de lemn din Rona de Jos | |
|
|
|
|
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Rona de Jos |
| Atestare | 1360 |
|
|
|
| Populație (2002) | |
| - Total | 2.110 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| modifică |
|
Rona de Jos (în maghiară Alsóróna, în germană Unterrohnen) este un sat în județul Maramureș, Transilvania, România. Este reședința comunei Rona de Jos.
Cuprins |
Așezare[modificare]
Satul Rona de Jos este așezat în partea central-nordică a județului, pe valea Ronișoarei, la 12 km distanță de orașul Sighetul Marmației. Comuna Rona de Jos se intinde pe valea Ronisoarei ce izvoraste din padurea Hera.Ea este inconjurata de localitatile:Rona de Sus la Rasarit, Valea Viseului la Nord,Sighetu Marmatiei,Craciunesti-Tisa,Vadu Izei si Valea Porcului .
Istoric[modificare]
Primele atestatări documentare apar în anul 1360, cu ocazia înnobilării familiei Ulici după Coriolan Suciu; în anul 1390, după Alexandru Filipașcu sau chiar în anul 1402 după Ioan Mihali de Apșa. Numele Rona provine de la rudus, rodus, rondus însemnând aramă neprelucrată (conform, Alexandru Filipașcu). În apropierea localității (Crăciunești) s-a descoperit un depozit de bronzuri datând din secolele XIII-XII î.Hr. De asemenea, la exploatările de sare din apropiere, s-au găsit monede de aur și argint de pe vremea împăraților romani și bizantini (Comodus, Marcian, Vitelius etc.) (conform, Ioan Mihali de Apșa).
Economie[modificare]
Economia localității este una ptedominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, pomicultură și creșterea animalelor.
Tradiții[modificare]
Satul este bogat în tradiții, conservând legende și întâmplări interesante. În tradiția locală se vorbește de un tunel care s-ar afla la hotarul de răsărit al satului (după Mihai Dăncuș, George Cristea - Maramureș, un muzeu viu în centrul Europei). Familiile Nan și Tivadar sunt cele mai vechi familii nobile românești din Rona de Jos (Ioan Mihali de Apșa, Joody Pal, Ioan M. Bota).
Personalități locale[modificare]
În Rona de Jos își au originile:
- Ioan M. Bota, preot profesor dr., autor a peste 600 de lucrări științifice
- Laurențiu Ulici, scriitor și critic literar
Note[modificare]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
Imagini[modificare]
MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.