Roșia Montană Gold Corporation

Roșia Montană Gold Corporation
Fondată	Roșia Montană, România
Oameni cheie	Dragoș Tănase, director general
Industrie	minerit
Website	http://www.rmgc.ro/

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie românească, cu sediul în județul Alba la Roșia Montană. Compania a fost înființată în anul 1997, în urma unor fuziuni succesive și prin asociere cu compania minieră de stat Minvest SA Deva. Acționarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,46% din totalul acțiunilor, acționar majoritar (cotată la Bursa din Toronto cu simbolul GBU) și compania minieră de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital.

Compania este cunoscută pentru Proiectul Roșia Montană. Licența de concesionare a fost primită în 1997, și a fost acordată pentru 20 de ani (deci pana in 2017). Studiile geologice și de explorare efectuate în zona Roșia Montană, în Munții Apuseni, evidențiază existența unor resurse de 314 tone de aur și de 1.480 tone de argint, motiv pentru care s-a afirmat că aici se află cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Uniunea Europeană.

Istoricul RMGC

În perioada 1997 – 2002, compania întreprinde explorări geologice, pentru determinarea cantității de minereu existent la Roșia Montană.

În anul 1999, RMGC obține licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licență obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație.

În 2000, cu finanțarea RMGC încep cercetările arheologice, cu participarea echipelor de specialiști de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și de la Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național pentru evaluarea potențialului arheologic și arhitectural al Roșiei Montane. Până în prezent, compania a pus la dispoziția echipelor de cercetători circa 11 milioane USD .

Între 2002 – 2006 s-au elaborat studii de fezabilitate, inclusiv studii de condiții inițiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), una din etapele obligatorii pentru obținerea Autorizației de mediu, conform legii.

În perioada iunie 2002 – mai 2004 și octombrie 2006 – februarie 2008, RMGC achiziționează proprietăți în zona proiectului, pe baza unui Plan de acțiune pentru strămutare și relocare, acțiune benevolă a ambelor părți, conformă legislației românești și la standarde internaționale de responsabilitate în domeniu.

În mai 2006 RMGC depune la Ministerul Mediului Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului, la care a lucrat o echipă de experți români și străini, iar între iulie – august 2006 au loc 16 consultări publice (14 în România și 2 în Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier și a răspunde la întrebările oamenilor; în urma etapei de informare și consultare publică au rezultat 5600 de întrebări care au fost transmise către RMGC de către Ministerul Mediului în ianuarie 2007. RMGC începe în iulie 2007 construcția cartierului de strămutare din Alba Iulia, Recea, pentru familiile din zona de dezvoltare a proiectului care au ales să se mute la oraș, urmând ca în mai 2009 să fie inaugurat cartierul Recea din Alba Iulia, unde se mută 125 de familii de roșieni.

În luna septembrie 2009 comuna Roșia Montană intră oficial în Cartea Recordurilor, ca fiind prima localitate din lume cu cei mai mulți oameni care au căutat simultan aur cu șaitrocul. Recordul, omologat de celebra organizație Guiness World Records, a fost înregistrat cu ocazia sărbătorii de Ziua Minerului, în 30 august 2009. Organizatorul principal al evenimentului a fost Primăria Roșia Montană, iar RMGC a acordat sprijin logistic și financiar.

De la începutul anului 2009, la biroul de resurse umane al RMGC s-au primit circa 1000 de cereri de angajare, de la oamenii din comunitate; în prezent, circa 80% dintre locuitorii comunei nu au un loc de muncă.

În prezent, Roșia Montană Gold Corporation are 450 angajați, dintre care 280 muncesc la Roșia Montană. 80% dintre angajați provin din zonele influențate de proiectul minier: Roșia Montană, Abrud, Câmpeni și împrejurimi .

Alte elemente privind istoricul RMGC

La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Națională a Cuprului, Aurului și Fierului „Minvest" - S.A. , Minvest in continuare) și Gabriel - pe atunci Starx Resources Ltd. (?) - pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roșiei.

Pe 28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey") ; compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd." („Gabriel") - simbol GBU pe bursa din Vancouver; președinte al Gabriel este Vasile Frank Timiș.

Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înțelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obținut acordul acționarilor pentru achiziționarea tuturor acțiunilor lui Gabriel Jersey.

Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acțiuni pentru achiziționarea tuturor acțiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acționarii lui Gabriel Jersey care și-au vândut acțiunile au devenit acționarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacție, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acționarii subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover).

Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare și Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva") și trei acționari minoritari: CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold") (actuala Rosia Montana Gold Corporation - RMGC); proprietățile incluse în înțelegerea „Romanian Properties" sunt Roșia Montana și Bucium. Gabriel a contribuit cu US$ 357.000 pentru capitalizarea inițială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obțină licențele de explorare și exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăți. Regia se obligă să transfere societății aceste licențe de explorare, dezvoltare și exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obținerea lor" (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).

În 2000, se modifică denumirea societății din EURO GOLD RESOURCES - S.A. în ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare).

Dragoș Tănase - Director General Roșia Montană Gold Corporation

Dragoș Tănase conduce compania Roșia Montană Gold Corporation, în calitate de director general, din februarie 2008, venind de la compania UPC.

Situația financiară

Conform bilanțurilor contabile date publicității, societatea comercială RMGC SA a înregistrat în perioada 01.01.2005-31.12.2010, cheltuieli uriașe raportat la veniturile realizate.raport Doingbusiness.ro

Perioada	Indicatori economici - mii lei
Anul	Cifra de afaceri	Venituri totale	Cheltuieli totale	Pierderea înregistrată	Datorii totale	Număr salariați
2005	517.727	8.948.247	38.553.628	29.605.381	400.626.074	340
2006	-	-	-	-	-	-
2007	107.111	77.194.802	140.225.976	63.031.174	740.392.389	450
2008	7.600	127.171.778	353.217.305	226.045.527	1.142.276.168	212
2009	12.864	52.227.503	215.034.974	162.807.471	733.513.436	193
2010	11.785	199.822.494	365.208.220	165.385.726	910.018.555	314

Proiectul Roșia Montană

Proiectul Roșia Montană este un proiect controversat de exploatare minieră a zăcămintelor de aur în zona localității Roșia Montană, din Munții Apuseni din România. Proiectul a fost inițiat de societatea comercială Roșia Montană Gold Corporation care, după o perioadă de explorări, a solicitat obținerea aprobărilor legale pentru exploatarea de suprafață a resurselor aurifere din zonă. În aprilie 2011, proiectul nu obținuse autorizație de mediu pentru desfășurare. În urma cererii de autorizație de mediu, începând cu septembrie 2010 este în desfășurare o analiză a impactului asupra mediului, efectuată de ministerul local al mediului.

Proiectul de exploatare la suprafață este propus pentru o perioadă de aproximativ 25 de ani (2 ani - etapa de construcție, 16 ani - etapa de exploatare, aproximativ 7 ani - etapa de închidere și reabilitare). Dacă se aprobă proiectul, atunci zăcământul de aur și argint, care în trecut (vechimea exploatărilor atestate în zonă fiind de circa 2000 de ani) fusese scos la suprafață prin galerii, urmează să fie extras în cel mult 16 ani.

Proiectul este susținut de asociații non-guvernamentale, companii și instituții ale statului, grupate în Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană. Proiectul este combătut de mai multe asociații non-guvernamentale grupate sub numele "România fără cianuri", de Academia Româna prin Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, Academia de Studii Economice București , în urma unor analize științifice date publicității.

Aspecte generale

Proiectul minier de la Roșia Montană

Roşia Montană: Centrul istoric

Proiectul propus de societatea comercială RMGC la Roșia Montană va fi cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafață din Europa, iar prin demararea acestui proiect, se estimează că România va deveni cel mai important producător de aur din Europa. Proiectul se va întinde pe o suprafață de 12 km² și prevede dezvoltarea a patru cariere (Cetate, Cârnic, Jig și Orlea), urmând a fi extrase 314 tone de aur și 1480 tone de argint.

Conform estimărilor din Planul de afaceri al proiectului minier se prevăd beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României . Dintre aceștia, 1.8 miliarde USD se estimează că vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri au ca principală sursă cota - parte din dividendele obținute de statul român - pentru profitul estimat și repartizat, care deține 19.3% din acțiunile companiei RMGC, redevențe plătite de RMGC - conform Contract , precum și alte taxe și impozite reprezentind obligații legale de plată catre bugetul statului, local și național.

Restul de 2.4 miliarde USD reprezintă sume estimate de Oxford Policy Management a fi cheltuite în România cu forța de muncă necesară derulării proiectului , diverse construcții, consumuri de energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb și altele. Aceste sume constituie o potențială investiție în economia României și reprezintă contravaloarea forței de muncă folosită, plata întreprinzătorilor și companiilor românești ce vor furniza produse și servicii pentru RMGC, în faza de construcție și cea de operare.

Procesul de extracție a aurului și argintului

În cadrul Proiectului Roșia Montană vor fi amenajate 4 cariere: Cetate, Cârnic, Jig și Orlea. Zona propusă pentru dezvoltarea acestor cariere a fost exploatată și în trecut, fie la suprafață, fie în subteran, fie în ambele variante.

Cele 4 cariere vor fi exploatate în două etape: Cetate și Cârnic în primii 9 ani, iar după anul 9 se vor deschide carierele Orlea și Jig și va continua exploatarea în cariera Cetate. Exploatarea minereului din cariere se va face până în anul 14.

Închiderea carierelor și haldelor de steril se va face progresiv, halda Cetate începând cu anul 5, halda și cariera Cârnic din anul 9, carierele Orlea și Jig în anii 12-14.

Descrierea procesului tehnologic

• Pentru a ajunge la minereul util se vor efectua pușcări, folosind o tehnologie specială pentru fiecare zonă cu scopul de a reduce impactul asupra zonelor locuite și/sau a celor protejate.
• Minereul se va transporta din cariere către Uzina de Procesare sau pentru depozitare finală în halde de steril.
• În uzină minereul va fi concasat (sfărâmat) și apoi măcinat.
• Praful de minereu obținut este introdus în rezervoare (tancuri) închise, împreună cu o soluție de cianură de sodiu (CN). În această etapă, cianura dizolvă aurul și argintul din minereu și le fixează în porii cărbunelui care plutește în soluția din tancurile de leșiere.
• Cărbunele este recuperat, iar nămolul de aur și argint este extras din pori cu o soluție de acid clorhidric, prin electroliză.
• Aliajul dóre care conține un amestec de aur și argint este turnat în lingouri într-un cuptor electric.
• Cianura de sodiu este neutralizată, înainte de a părăsi uzina, printr-un procedeu de oxidare. În urma procesului, concentrația de cianură se reduce la 5–7 mg/l, sub limita maximă impusă de legislația din România și de cea din Uniunea Europeană.
• După neutralizarea cianurii, sterilul de procesare va fi depozitat într-un iaz de decantare, în spatele unui baraj construit din piatră, proiectat să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter și să rețină două precipitații maxim probabile. Probabilitatea ca două precipitații maxim probabile să apară într-un interval de 24 de ore este de 1 la 100 milioane de ani.

Categorii de personal necesar și grad de calificare

Din analiza procesului tehnologic prezentat mai sus rezultă un grad ridicat de mecanizare al procesului tehnologic, personal redus și majoritatea fără a necesita pregătire de specialitate în domeniul minier, astfel:

• Pentru operația de "pușcare" este necesar personal calificat, dar în număr redus; De altfel această activitate, ce presupune un risc ridicat, se poate externaliza.
• Transport și depozitare în halde de steril, operație mecanizată prin benzi transportoare, necesită personal puțin și muncă necalificată, mai degrabă de supraveghere a instalațiilor (motoare, reductoare, benzi transportoare etc.). Doar activitatea de service necesită personal calificat (electrician, lacatus);
• Procesare în tancuri petroliere cu soluție de cianura de sodiu, operație mecanizata în totalitate, fiind necesar, în număr mic, doar personal de supraveghere. Doar prepararea soluției și introducerea acesteia în tancuri necesită personal calificat.
• Recuperarea carbunelui din tancuri și electroliza acestuia, este tot o operație mecanizată supravegheata de personal calificat.
• Topirea aliajului de aur și argint din carbune este o operație mecanizată, dar care necesită muncă calificată.

Din analiza fluxului tehnologic rezultă că ponderea activitatilor sunt cele mecanizate, care nu necesita fortă de muncă ci doar personal de specialitate pentru activitatea de service (activitate care poate fi externalizată, unei firme agreată de acționarul majoritar, posibil firmă străina...). În legatură cu celelalte operații rezultă că munca calificată, bine platită este restrânsă doar parțial la operațiile de procesare prin cianurare în tancuri, respectiv electroliză cu acid clorhidric și operația de topire în lingouri. Numarul personalului este dependent de capacitatea de prelucrare a tancurilor cu cianură care stabilește ritmul de lucru al exploatării și implicit volumul producției. Analiza procesului de extracție rezultă că prin exploatarea la suprafață este posibilă mecanizarea tuturor operațiilor, având pondere mare cheltuielile materiale în detrimentul cheltuielilor salariale care sunt mici, adică un raport invers fată de exploatarea clasică prin galerii. Din analiza fluxului tehnologic rezultă că toate operațiile calificate (pușcarea, procesarea cu cianură, electroliza și topirea aliajului obținut) pot fi externalizate unor firme agreate de actionarul majoritar, cu costuri imprevizibile...

Aspecte pro

Beneficiile generale ale statului român:

• Cota de 19,3% din profit, urmare a calității de acționar a statului român;
• Dividende obținute de statul român, precum și impozitul pe dividende aferente potențialului profit realizat și repartizat acționarilor companiei;
• Redevență stabilită {4%} și achitată statului român;
• Locuri de muncă suplimentare;
• Alte taxe și impozite - specifice cheltuielilor cu forța de muncă, taxe locale etc.

Beneficii economice estimate

Beneficiile statului român din proiectul minier de la Roșia Montană se estimeaza că provin din trei surse:

• Participația de 19,3% pe care o deține în compania RMGC îi asigură o cotă proporțională din profitul obținut de proiect, însă repartizarea și plata acestui potențial profit este condiționată - conform Legii societăților comerciale nr. 31/1990 republicată - de hotărârea acționarului Gabriel Resources, care deține 80,46% din totalul acțiunilor, acționar majoritar cu capital străin (cotată la Bursa din Toronto (simbol GBU)), compania minieră de stat Minvest, Deva avînd doar 19,31% din capital și alți acționari minoritari – cu 0,23% și care nu pot influența decizia de repartizare a profitului. Pe de alta parte însăși metodologia de calcul a profitului, ca diferență dintre veniturile totale și cheltuielile totale, permite creșterea, uneori nejustificată, a anumitor categorii de cheltuieli (cu publicitate, sponsorizari, studii și cercetări, diverse provizioane, asistentă cu personal străin încadrat sau colaborator cu salarii uriașe și nu în ultimul rând cheltuieli semnificative cu managementul sau/și consultanță unor firme străine care pot "aspira" ușor bruma de profit estimată) încât practic acționarul majoritar poate dimensiona anual profitul și decide de unul singur repartizarea acestuia în funcție de propriile interese și nu de interesele statului român, care având doar 19,3% din totalul acțiunilor nu are putere de decizie în cadrul societatii RMGC. Situația financiară prezentată mai jos ne arată că societatea a înregistrat pierderi considerabile în ultimii 5 ani, eventuale profituri viitoare fiind utilizate cu precădere pentru acoperirea acestor pierderi, astfel că așa zisă cotă proporțională de profit cuvenită statului român în calitate de acționar este incertă.
• Redevențele miniere aplicate pentru producția de aur și argint obținută, plătibile către bugetul de stat este de 4%. Conform Ordinului 198/28.09.2009 al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, publicat in Mon. Of. nr. 648/01.10.2009, redevența de 4% are aceeași valoare pentru toate categoriile de minereuri, deci nu face deosebire între minereul de cărbune și zăcămintele aurifere și/sau alte metale prețioase. Metodologia de calcul a redevenței nu are la baza o analiza factorială, cum ar fi modul de exploatare, tehnologia de lucru folosită, efectele asupra mediului înconjurator etc., astfel încît, prin modul de calcul, nu descurajează activitățile de exploatare a căror tehnologii de lucru sunt profund dăunătoare mediului.
• Impozitele și taxele pe profit, salarii, proprietăți, accize, taxe de exploatare și altele.

Se estimează că, în cazul în care aurul este vândut la un preț mediu de 900 dolari/uncie, volumul total al beneficiilor statului din cele trei surse indicate mai sus poate ajunge la 1,8 miliarde de dolari. Estimările merg mai departe, astfel în ipoteza în care prețul aurului crește la, de exemplu, 1000 dolari/uncie, și beneficiile statului român pot ajunge la peste 2,1 miliarde de dolari. Estimările valorice privind efectele benefice ale statului român pot fi ușor influențate de strategia adoptată de acționarul majoritar, așa cum s-a menționat mai sus.

O altă estimare, discutabilă, are la bază studiul de evaluare a impactului economic al proiectului realizat de compania britanică Oxford Policy Management (OPM), prin care proiectul minier al companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) are o contribuție potențială de 19 miliarde USD la PIB-ul României, prin prisma efectului de multiplicare generat de proiect pe întreaga sa durată de viață.

Se presupune că, pe lângă aceste potențiale beneficii financiare directe, statul român mai beneficiază de avantaje sociale prin propagarea directă și indirectă a efectelor economice ale proiectului. Astfel, estimările proiectului minier prevăd peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcție a minei, peste 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării și 3000 de locuri de muncă în total (directe și indirecte) pe perioada operării.

Logistica necesară realizării proiectului, respectiv drumuri, infrastructură, case, școli, servicii de utilitate publică, va fi construită de investitor și va rămâne comunității, fara a se preciza modul concret privind decontarea acestor lucrări și transferul legal de proprietate către Primaria comunei.

De asemenea, RMGC ne asigură ca va ecologiza zona, atât pe parcursul proiectului, cât și la finalul exploatării prin depunerea garanției financiare necesare, constituită special în acest scop încă de la începutul proiectului, fără a se preciza cuantumul acesteia. Costurile de închidere și ecologizare a proiectului Roșia Montană sunt estimate la această dată la 135 milioane USD, conform experților independenți.

Alan Roe, Director și Economist șef la Oxford Policy Management declara la Conferința Economică din 8 Iulie 2010 la București: „Proiectul Roșia Montană contribuie la o creștere potențială a PIB-ului României cu 19 miliarde USD, incluzând impactul efectului de multiplicare pe toată durata sa”.

Impactul asupra comunității

Procesul de strămutare și relocare

În conformitate cu standardele Băncii Mondiale pentru proiecte care presupun operațiuni de relocare și strămutare, Planul de Acțiune pentru Relocare și Strămutare dezvoltat de RMGC are în vedere câteva principii esențiale:

• Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roșia Montană. Restul de 75% din teritoriul comunei – 12 sate, noua așezare din zona Roșia Montană și Zona Protejată – sunt disponibile pentru activități economice non-miniere, ca parte din planurile de dezvoltare durabilă.
• Zona propusă inițial ca zonă industrială a fost micșorată pentru a reduce impactul procesului de relocare și strămutare.
• Compania a inițiat de timpuriu consultări cu comunitatea, a realizat studii pentru evaluarea impactului social al strămutării și relocării și a propus un plan de măsuri pentru reducerea acestui impact.
• Comunitatea este asistată pe parcursul întregului proces prin Programul de Monitorizare Permanentă și Suport pentru Procesul de Relocare și Strămutare, (un program inițiat și finanțat de RMGC).

Studiile de evaluare a impactului social și procesul de consultări pentru strămutare au început în 2000, iar implementarea programului de achiziție a proprietăților a început în 2002 și a continuat până în februarie 2008, când a fost oprită din cauza suspendării procesului de revizuire a Studiului de impact asupra mediului pentru proiectul minier.

Programul de achiziții de case este conceput astfel încât să respecte standardele Băncii Mondiale, după modelul „cumpărător de bună voie/vânzător de bună voie”.

Până în prezent, 98% dintre proprietarii de case din comunitate au trecut prin procesul de analiză a proprietăților .

Până la sfârșitul anului 2008, compania a cumpărat 794 de proprietăți rezidențiale, oferind opțiunea de strămutare sau relocare. Cei care au dorit să își vândă proprietățile sunt liberi să se mute oriunde vor cu veniturile astfel obținute sau pot cumpăra o nouă casă la un preț redus într-una din cele două așezări de strămutare: una în Alba Iulia, cartierul Recea, iar cealaltă într-o comunitate nouă care va fi construită în zona Roșia Montană.

Strămutarea – ce este și care sunt beneficiile pentru localnici

Alba Iulia: Cartierul Recea

În proiectele cu componentă de strămutare, selecția și construcția siturilor de strămutare este un proces complex, în care succesul este asigurat de consultarea și dialogul permanent cu toate părțile interesate: comunitatea afectată, comunitatea gazdă, autorități locale și județene, experți.

Strategia RMGC prin Planul de Acțiune a fost de a orienta opțiunile comunității spre strămutare, oferind localnicilor o serie de beneficii directe:

• subvenționarea de către companie cu 25% a prețului de construcție a casei la situl de strămutare din zona Roșia Montană ;
• subvenționarea terenului pentru construcția casei cu 50%, atât la situl de strămutare din zona Roșia Montană, cât și la Alba Iulia, în cartierul Recea;
• optând pentru strămutare, comunitatea are posibilitatea de a-și păstra vii valorile: relațiile sociale (prin posibilitatea de alegere a vecinilor), identitatea culturală, tradițiile și obiceiurile.

Relocarea - Opțiunea pentru relocare

Familiile care au optat pentru relocare în Alba sau în alte județe (Arad, Timișoara, Cluj, Bihor, Hunedoara) au făcut-o pentru a se alătura unei părți a familiei mutată de mai mult timp în zona respectivă.

Patrimoniul cultural de la Roșia Montană

Roșia Montană este atestată documentar din anul 131, când purta numele de Alburnus Maior. De-a lungul timpului, activitatea specifică acestei zone a fost exploatarea auriferă, care a început încă din secolul al II-lea e.n., din perioada romanilor. Roșia Montană este una dintre cele mai vechi localități din Europa cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase. Apogeul regiunii a fost atins în perioada austro-ungară, când localitatea avea aspect de orășel cochet cu teatru și cazino. Declinul a început odată cu perioada comunistă și naționalizarea minei.

Zone protejate

• Centrul Istoric – În prezent, Roșia Montană are 41 imobile catalogate drept monument istoric (2 biserici și 39 de case) dintre care 37 sunt în zona centrului istoric al localității. Centrul Istoric conține clădirile din piața veche, galeria Cătălina Monulești, precum și Tăul Brazi.
• Galeria Cătălina-Monulești este situată în centrul istoric și clasificată ca monument protejat. Aici s-a descoperit cel mai mare număr de tăblițe cerate datând din anii 131-167 e.n., precum și o structură antică de exploatare minieră, dotată cu un sistem de evacuare a apelor și un ansamblu de roți hidraulice. Accesul în galerii este blocat, o echipă de mineri efectuând în prezent lucrări de securizare a accesului. În viitor, galeria va fi amenajată ca secțiune subterană în cadrul Muzeului Mineritului propus de RMGC. Odată cu restaurarea, galeria va fi completată și de replici scara 1:1 ale celor mai importante structuri miniere antice identificate în alte masive din zona Roșia Montană.

Roşia Montană: Galeria Cătălina Monulești

• Tăul Brazi este unul dintre cele 8 tăuri din zona Roșia Montană. Este un lac artificial, utilitar, folosit de-a lungul vremii în procesul de exploatare minieră tradițională. 41 de clădiri monument istoric vor fi incluse într-un amplu program de reabilitare și restaurare alături de celelalte case din Zona Protejată. În total, un număr de 317 case vor fi reabilitate și restaurate pe toată durata proiectului.

Roşia Montană: Tăul Brazi

• Zona Carpeni – în urma cercetărilor arheologice derulate de RMGC, aici au fost descoperite edificii de epocă romană (la suprafață) și un sistem hidraulic roman (în subteran). În această zonă sunt și biserici și monumente istorice, care de asemenea vor fi păstrate.
• Tăul Găuri – monument funerar de incinerație din perioada romană, monumentul a fost descoperit în timpul cercetărilor arheologice desfășurate de companie.
• Piatra Corbului – zona conține două monumente ale naturii – Piatra Corbului și Piatra Despicată, precum și un perete care prezintă modul de exploatare cu foc și apă rece cu oțet pe care îl foloseau romanii pentru roca dură.

Conservarea patrimoniului

În total, compania va participa cu un buget de cel puțin 70 milioane $ pentru cercetarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural din zonă. Până în prezent, RMGC a alocat peste 11 milioane USD pentru derularea Programului Național de Cercetare „Alburnus Maior”, cel mai important program de cercetare arheologică din România și unul dintre cele mai mari din Europa.

Totodată, în perioada 2008-2009, RMGC a pus la punct un amplu program de intervenții de urgență pentru imobilele din zona protejată, în total fiind realizate intervenții la 160 de imobile. În plus, au fost finalizate proiectele de restaurare pentru 11 clădiri din centrul istoric al Roșiei Montane, unele clasate ca monument istoric. Prima casă a fost complet restaurată și reabilitată la începutul anului 2010 și găzduiește în prezent Expoziția de Istorie a Mineritului „Aurul Apusenilor”.

Odată cu începerea proiectului minier, lucrări de amploare vor fi continuate pentru conservarea patrimoniului cultural din zonă, însemnând concret:

• Restaurarea Centrului Istoric Roșia Montană
• Restaurarea a 41 de case monumente istorice și a 317 imobile din zona protejată
• Amenajarea unui muzeu modern al mineritului la Roșia Montană
• Consolidarea, amenajarea și organizarea muzeistică a galeriei Cătălina-Monulești
• La recomandarea experților, realizarea de replici cu scara 1:1 a anumitor lucrări miniere subterane care nu se înscriu în tipologia celor conservate în galeria Cătălina Monulești, Păru Carpeni, Piatra Corbului
• Punerea în valoare a zonei Dealul Carpeni (așezare romană) și sistemul de drenaj al apelor subterane din sectorul minier Păru Carpeni
• Restaurarea monumentului funerar Tău Găuri
• Conservarea zonei Piatra Corbului
• Organizarea unui traseu turistic integrat al tuturor zonelor protejate.

Dezvoltarea durabilă a comunității

Roşia Montană în Cartea Recordurilor

Inițiativele RMGC în comunitate abordează probleme precum sănătatea, educația, formarea abilităților, stabilitatea economică, crearea de locuri de muncă și de afaceri, precum și asistență pentru persoanele vârstnice și izolate și conservarea patrimoniului arheologic al zonei.

De asemenea, proiectul minier va permite punerea în valoare a obiectivelor culturale în scopuri turistice, construirea infrastructurii și a altor elemente specifice unei dezvoltări durabile, astfel încât localitatea să se auto-susțină după încetarea activităților miniere.

Evenimente în comunitate

În septembrie 2009, comuna Roșia Montană a intrat oficial în Cartea Recordurilor ca fiind prima localitate din lume cu cei mai mulți oameni care au căutat simultan aur cu șaitrocul. Recordul, omologat de celebra organizație Guiness World Records, a fost înregistrat cu ocazia sărbătorii de Ziua Minerului, în 30 august 2009. Evenimentul a fost organizat de Primăria Roșia Montană, cu sprijinul Roșia Montană Gold Corporation.

Ziua Minerului

Este cea mai importantă sărbătoare a comunității locale, un eveniment sărbătorit anual în comunitățile din zonele unde există sau au existat exploatări miniere. În fiecare an, în ultima duminică din luna august, mii de localnici din Roșia Montană și din zonele învecinate se adună pentru a sărbători tradiția mineritului, care definește de mii de ani aceste meleaguri.

Expoziția de istorie a mineritului ”Aurul Apusenilor”

Festivalul Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești

Roșia Montană Gold Corporation s-a implicat, pe lângă proiectele de ecologizare a zonei și de conservare a patrimoniului arheologic, și în alte proiecte de revitalizare a tradițiilor miniere, tradiții care, de altfel, sunt sufletul acestei comunități. Festivalul Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești (organizat deja în 2009 și 2010, cu ocazia Zilei Minerului) reprezintă o inițiativă de renaștere a comunității prin tradiții.

Expoziția de istorie a mineritului ”Aurul Apusenilor”

Expoziția de istorie a mineritului parte din viitorul muzeu al mineritului care va fi construit odată cu proiectul minier. Expoziția a fost amenajată în prima casă restaurată din centrul istoric al Roșiei Montane (de la numărul 325).

Aspecte contra

Aspecte economice:

• Veniturile estimate de companie că vor fi încasate de bugetul de stat sub forma impozitului pe profit, dividende, impozit pe dividende etc. nu au la bază o fundamentare reală. Pe ultimii 5 ani calendaristici compania a înregistrat pierderi imense, ce pot fi acoperite din eventuale profituri viitoare - conform reglementarilor din Codul fiscal - astfel că, în prima etapă statul român nu va încasa impozit pe profit, dividende sau impozit pe dividende.
• Redevența de numai 4% este nesemnificativă în raport cu daunele provocate populației din zonă și mediului înconjurator ca urmare a exploatării aurului la suprafață, prin dislocarea și cianurarea minereului;
• Locurile de munca estimate de companie (la circa 3.000 salariați) nu pot fi justificate, tehnologia aplicată fiind specifică activităților industriale, respectiv mecanizată în mare parte și parțial automatizată, în special operațiile de cianurare a sterilului, electroliza și turnarea metalelor prețioase în lingouri;
• Cheltuieli suplimentare și nejustificate economic ale statului român prin exproprierea forțată și nejustificată a unor proprietăți private în favoarea unei companii tot private, generate de nenumărate procese privind încălcarea dreptului de proprietate.

Alte aspecte de natura economică, ecologică, istorică, umană și culturală rezultate din analiza proiectului minier și care scot în evidență dezavantajele statului român în acest proiect, precum și efectele pe termen lung de natură ecologică, istorică, socială și culturală sunt prezentate mai jos în urma analizelor științifice, facute public de către Academia Română și Academia de Studii Economice din București.

Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană

Academia Româna se opune categoric proiectului minier de la Roșia Montană ,argumentele fiind prezentate în Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană acad.ro, accesat la 28 martie 2011

Poziția profesorilor de la Academia de Studii Economice București privind proiectul minier de la Roșia Montană

Academia de Studii Economice Bucuresti a prezentat 24 argumente ‘contra' proiectului Roșia Montană. observatorulurban.ro,{{CitareText|centru| Proiectul minier Roșia Montană este nefezabil, imoral și trenează de prea mult timp, blocând alte inițiative economice în zonă. Pentru 216 locuri de muncă în medie pe an și câteva zeci de milioane de dolari pe an, nu merită să distrugem durabil zona. |Cadrele didactice din cadrul Academiei de Studii Economice București 24 argumente ‘contra' proiectului Roșia Montană.

Raportul Comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și natural, realizat în 2008

Comisia prezidențială critică dur Proiectul Roșia Montană bazindu-se pe argumente istorice, economice, sociale și culturale în Raportul prezidențial "Patrimoniul construit și natural al României în pericol".

ONG-uri care susțin proiectul minier, de exploatare la suprafață - prin cianurare

O parte din locuitorii din Roșia Montană, în special cei care au renunțat la proprietăți in favoarea companiei RMGC s-au constituit în mai multe ONG-uri{ vezi ONG- ul Pro Roșia Montană} și susțin { interesat } demararea proiectului minier de la Roșia Montană , de exploatare la suprafață - prin cianurare . Unul din aceste ONG-uri, PRO Roșia Montană, a inițiat o campanie de informare cu privire la situația socială a locuitorilor din Roșia Montană și părerea acestora despre proiectul minier . "Poziția" acestora o regăsim prin așa numitele "scrisori" - transmise prin mass-media , cu tentă duioasă , parte a unei strategii al firmei RMGC pentru obținerea avizelor necesare exploatării. Toate "scrisorile " ,la final au aceeasi doleanță " da-ți drumul la minerit, că fără minerit nu se poate ...", fară să pomenească și de riscurile inerente.

În Raportul prezidențial "Patrimoniul construit și natural al României în pericol" se spune: Demararea proiectului de exploatare a aurului, deocamdată suspendat, ar atrage după sine: - distrugerea în totalitate a patrimoniului arheologic și istoric, reprezentând argumente fundamentale ale istoriei și identității naționale; - anularea mărturiilor diversității culturale și a dreptului la memorie; - o gravă atingere, pe termen lung, adusă mediului natural, precum și pericolul unei catastrofe ecologice de proporții; - distrugerea coeziunii sociale; - anularea perspectivelor de ecologizare a zonei, într-un viitor previzibil și a dezvoltării durabile a acesteia; - distrugerea ireversibilă a unui peisaj cultural de prim ordin pentru România și pentru patrimoniul cultural și natural european.

Urmare a riscurilor generate de tehnologia proiectului minier { exploatare la suprafață, prin cianurare }, și pentru a proteja patrimoniul inestimabil de la Roșia Montană s-a format Grupul Independent de Monitorizare a Patrimoniului de la Roșia Montană, grup consultativ - fară puteri decizionale . Acesta este format din cadre universitare și cercetători români care , pe baza propriilor analize și observații , vor face recomandări instituțiilor statului pentru respectarea cadrului internațional privind protejarea patrimoniului. Printre membrii fondatori ai acestui organism consultativ sunt profesori și academicieni ai României printre care: Acad. Alexandru Vulpe, Președintele Secției de Arheologie și Științe Istorice a Academiei Române, Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secției de Arte, Arhitectură și Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO), Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secției de Arheologie și Științe Istorice a Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriș Universitatea Valahia din Târgoviște, Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius din Constanța. Fară putere decizională rolul acestui grup consultativ este discutabil ca de altfel și atingerea obiectivului propus . Se pune întrebarea, logică dealtfel, daca se poate proteja în mod real un patrimoniu - așa cum este cel de la Roșia Montană - în condițiile în care "Grupul" nu are acces la mecanismul decizional.

Legături externe

• „Care este impactul exploatarii de la Rosia Montana asupra mediului?”. Hotnews.ro. 5 septembrie 2011. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10025795-live-text-dezbaterea-despre-imapactul-exploatarii-rosia-montana.htm.  - dezbatere despre Proiectul Roșia Montană cu Remus Cernea, președintele Mișcării Verzilor-Democrați Agrarieni și Horea Avram, vicepreședintele de mediu al Roșia Montană Gold Corporation.
• http://www.bursa.ro/exclusiv-dragos-tanase-rmgc-vrem-sa-incepem-constructia-minei-in-2012-107048&s=companii_afaceri&articol=107048.html
• http://ziuadecj.ro/economic/rmgc-ar-putea-fi-listata-la-bvb--60165.html
• http://www.incomemagazine.ro/articol_27004/rmgc-a-inaugurat-un-cartier--pentru-stramutatii-din-rosia-montana.html
• http://www.wall-street.ro/articol/Companii/88202/RMGC-a-castigat-procesul-in-care-se-cerea-anularea-certificatului-de-urbanism-eliberat-in-2004.html
• http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4733-catalin-hosu-rmgc-va-investi-un-milion-de-dolari-pe-zi
• http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/patrimoniul-prioritate-la-rosia-montana-in-2011-107537/
• http://www.mediafax.ro/social/primar-rosia-montana-respingem-cu-fermitate-presiunile-emotionale-de-listare-unesco-a-comunei-7937346
• http://www.gazetadecluj.ro/citeste/3293-comunitatile-din-rosia-montana-si-alba-refuza-unesco?n=1+

Materiale video despre subiect

• Film documentar - Roșia Montană quartzfilm.ro