Provincia Socialistă Autonomă Voivodina

Socijalistička Autonomna Pokrajina Vojvodina Социјалистичка Аутономна Покрајина Војводина Provincia Socialistă Autonomă Voivodina O Provincie Socialistă Autonomă a R.S. Serbia, și o republică în cadrul R.S.F. Iugoslavia ← 1963 – 1990 → Steag Provincia Voivodina (roșu închis) a Serbiei (roșu), în cadrul Iugoslaviei Capitală Novi Sad Limbă/limbi Sârbocroată, Maghiară, Slovacă, Română Epoca istorică Războiul Rece  - Formare 1963  - Dezmembrare 1990 Suprafață  - 1971 21.506 km² (8.304 sq mi) Populație  - 1971 est. 1.952.533       Densitate 90,8 /km²  (235,1 /sq mi) Monedă Dinar iugoslav

Provincia Socialistă Autonomă Voivodina (sârbo-croată:Socijalistička Autonomna Pokrajina Vojvodina, Социјалистичка Аутономна Покрајина Војводина), cunoscută și cu numele P.S.A. Voivodina (Chirilice: САП Војводина) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome ale Republicii Socialiste Serbia din 1963 până în 1990 și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990. Fosta capitală a fost Novi Sad.

Istorie

Provincia Autonomă Voivodina (1945-1963) concepută în 1945, s-a bucurat de numai de nivelul mic al autonomiei în Serbia. În 1963, numele de provincia a fost schimbat în Provincia Socialistă Autonomă Voivodina. În conformitate cu Constituția Iugoslaviei din 1974, provincia a dobândit drepturi extinse de auto-guvernare, care au definit Voivodina ca unul din subiectele federației iugoslave, de asemenea a primit drepturi de vot echivalente cu cele din Serbia, în colectivitățile prezidențiale ale țării.

Sub conducerea președintelui sârb, Slobodan Miloșevici, Voivodina și Kosovo au fost restaurate la statutul dinainte de 1974 pe 28 septembrie 1990. De asemenea, numele provinciei a redevenit ca Provincia Autonomă Voivodina.

Demografie

• sârbi = 1,154,664 (56.5%)
• unguri = 385,356 (18.9%)
• croați = 119,157 (5.9%)
• slovaci = 69,549 (3.4%)
• români = 47,289 (2.3%)
• ruteni și ucraineni = 24,306 (1.2%)
• alte naționalități = 238,436 (11.8%)

Politici

Unicul partid politic în provincie a fost Liga comuniștilor din Voivodina (Savez komunista Vojvodine), care a fost parte din Liga comuniștilor din Serbia (Savez komunista Srbije) și o parte din Liga comuniștilor din Iugoslavia (Savez komunista Jugoslavije).

Constituția Provinciei Socialiste Autonome Voivodina (Ustav Socijalističke Autonomne Pokrajine Vojvodine) a fost un act juridic mai mare al provinciei.

Președinți

Președinții președinției Provinciei Socialiste Autonome Voivodina:

• Radovan Vlajković (1974-1981).
• Predrag Vladisavljević (1981-1982).
• Danilo Kekić (1982-1983).
• Đorđe Radosavljević (1983-1984).
• Nandor Major (1984-1985).
• Predrag Vladisavljević (1985-1986).
• Đorđe Radosavljević (1986-1988).
• Nandor Major (1988-1989).
• Jugoslav Kostić (1989-1991).

Referințe

• Dragomir Jankov, Vojvodina - propadanje jednog regiona, Novi Sad, 2004.
• Dimitrije Boarov, Politička istorija Vojvodine, Novi Sad, 2001.
• Stefan Grubač, Srbija - severno krilo, Novi Sad, 1990.
• Autonomija Vojvodine - izabrani spisi, Politička teorija i praksa - knjiga 4, Centar PK SKV za političke studije i marksističko obrazovanje, Novi Sad, 1976.

Vezi și

• Voivodina
• P.S.A. Kosovo
• Istoria provinciei Voivodina
• Republica Socialistă Serbia
• Republica Socialistă Federativă Iugoslavia