Discuție:Kogaionon

In opinia mea cel mai logic ar fi sa cautam Kogaiononul in Dobrogea. Herodot a auzit povestea lui Zalmoxis de la grecii din Hellespont si Pont, care venisera in contact cu tracii si getii de pe teritoriul dobrogean.

Unde aţi văzut munţi izolaţi cu peşteri în Dobrogea? Să ne spuneţi şi nouă. Mai apoi noi nu căutăm muntele ci oferim date despre el, atât cât se poate potrivit WP:VF. --Alex:D|^Mesaje 23 ianuarie 2008 09:26 (EET)

Observatii: Sorin Olteanu

• Mai întâi, conţinutul este foarte dezechilibrat: articolul se intitulează Kogaionon (şi conţine o scurtă definiţie a acestui nume) dar în continuare vorbeşte de opera lui Strabon (ediţii on-line, fotografie după pagina de titlu a unei ediţii din 1620). Ar fi putut foarte bine conţine mai multe detalii despre povestea retragerii lui Zalmoxis acolo, despre etimologie, despre încercările de localizare etc. Autorul articolului nu cunoaşte însă aceste lucruri (este evident că el nu se pricepe la ceea ce şi-a propus să scrie) şi atunci introduce date de umplutură, cum este citatul în greacă şi în traducere, împreună cu nişte fişiere de sunet (care de altfel nici nu se pot asculta). Datele sunt luate de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Strabo şi http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm

Erori punctuale:

-Autorul nu este "cunoscut şi ca Strabonis". Numele lui este Strabo (în lat. "Saşiul"), Strabonis fiind genitivul acestui nume. Strabonis înseamnă în titlul acelei ediţii "ale lui Strabo" (e vorba de cele 17 cărţi). Strabon este transcrierea latină a adaptării greceşti a acestui nume (numele latineşti în -o, -onis sunt declinate în greacă -ōn, -ōnos, deci Strabōn, Strabōnos, ca leōn, leōnos după leo,leonis)

-Titlul operei nu este 'Rerum Geographicarum'. Acesta este un decupaj din titlul complet dat de primii editori în latină: 'Strabonis Rerum Geographicarum Libri XVII' = 'Cele 17 cărţi ale lui Strabon despre geografie' (lit. lucruri geografice). Titlul ediţiei lui Meineke de la 1877 este "Strabonis Geographica" (Geograficele lui Strabo). În greceşte este "Geographika" (Geografice), "Geographica" fiind de altfel şi titlul convenţional internaţional, folosit între alţii şi de TLG (abrevierea, şi ea convenţie internaţională, fiind "Geogr."). La fel de corect este să spunem "Geografia".

-"Geographica" lui Strabon nu sunt "o enciclopedie geografică în 17 volume". Ele sunt un tratat de geografie (aşa cum era această ştiinţă văzută în epoca lui Augustus) în 17 cărţi, ceea ce este cu totul altceva. 'Cartea' (în cazul acestei opere numită de altfel 'kephalaion' = 'capitol') este o diviziune a unei opere de mare întindere, şi nu un volum propriu-zis.

-"A fost de multe ori menţionat ulterior geografului Strabon, uneori sub numele de Kogaion". Este complet fals. Numele nu mai este menţionat de autorii vechi nici înainte şi nici după Strabon. El este folosit numai de autorii moderni, dar nu sub forma Kogaion. Transcrierea latină corectă a numelui grec este Cogaeonum. Unii autori mai vechi folosesc forma românizată a acestei transcrieri, anume Cogeon, care conţine pronunţia monoftongată, modernă, [e], a diftongului [ae], şi suprimarea terminaţiei, ca în Vergil, Ovid sau Tit Liv. Corecte sunt deci doar formele Kogaionon, Cogaeonum sau, arhaizant, Cogeon.

-Kogaionon era "unul din munţi sfinţi sau sacri ai dacilor, geţilor dar şi a altor populaţii care au vieţuit în spaţiul carpato - danubiano - pontic"; este o altă afirmaţie complet nefondată. Ce alt neam a mai avut Kogaionon drept munte sfânt?

-Sursele de informare pentru un astfel de articol nu ar trebui să fie enciclopedii (aşa cum apare la bibliografie), tot aşa cum nu ar trebui să fie magazine, sau ziare.

-Sunt şi erori ortografice: "unul din munţii sfinţi" (nu munţi), "dar şi ai altor" (nu a altor). S.Olteanu 8 mai 2008 09:35 (EEST)