Hienă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Hienă Fosilă: 22–0 mln. ani în urmă Miocenul timpuriu – Recent | |
---|---|
Diversitatea hienelor
De la stânga la dreapta: hiena pătată (Crocuta crocuta), hiena brună (Parahyaena brunnea), lupul de pământ (Proteles cristata) și hiena dungată (Hyaena hyaena) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Carnivora |
Subordin: | Feliformia |
Infraordin: | Viverroidea |
Familie: | Hyaenidae Gray, 1821 |
Genuri extante | |
Răspândirea speciilor de hiene pe glob | |
Modifică text |
Hienele sunt un grup de mamifere, aparținând familiei Hyaenidae, din ordinul Carnivora. Familia Hyaenidae, nativă atât Africii, cât și Asiei, este formată din 4 specii extante, hiena dungată și hiena brună (genul Hyaena), hiena pătată (genul Crocuta) și lupul de pământ (genul Proteles).
Caractere generale
[modificare | modificare sursă]- Lungimea corpului poate fi 1 m - 1,6 m;
- Greutatea corpului unei hiene mature poate varia, în funcție de specie, de la 25 kg la 70 kg;
- Craniul este destul de mic;
- Maxilarele sunt foarte puternice;
- Membrele anterioare sunt mai lungi și mai puternice decât cele posterioare;
- Dentiția hienelor este asemănătoare cu cea a felinelor.
Dieta
[modificare | modificare sursă]Hiena pătată este un vânător prost. Oportunistă, alege cea mai rapidă și ușoară cale de a atrage prada. Poate ignora hoituri proaspete dacă în zonă există o abundență de pui ai altor animale sălbatice. Consumă animale de diferite tipuri și mărimi (inclusiv animale domestice și chiar alte hiene), mortăciuni, oase, materie vegetala și excrementele altor animale.
Maxilarul puternic și tractul digestiv îi permit să digere și să obțină substanțe nutritive din piele și din oase. Singurele parți din pradă pe care nu le poate digera complet sunt părul, coarnele și copitele. Acestea sunt regurgitate sub formă de bulgări. Deoarece hienele vânează mai mult noaptea și devorează tot, nu rămân în urma lor semne ale "ospățului". Deși consumă multe oase uscate, au nevoie de puțină apă.
Vânătoarea
[modificare | modificare sursă]Ele vânează noaptea dar câteodată mănâncă și puii altor animale, fură prada leilor. Hienele atacă în haită.
Clasificarea
[modificare | modificare sursă]Familia Hyaenidae cuprinde o singură subfamilie cu patru specii:[1]
Hyaenidae |
| ||||||||||||||||||
Răspândirea
[modificare | modificare sursă]Hienele pot fi întâlnite în Africa, Asia de Sud-Vest și Asia de Sud.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Koepfli, K.-P.; Jenks, S. M.; Eizirik, E.; Zahirpour, T.; Van Valkenburgh, B.; Wayne, R. K. (). „Molecular systematics of the Hyaenidae: Relationships of a relictual lineage resolved by a molecular supermatrix”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 38 (3): 603–620. doi:10.1016/j.ympev.2005.10.017. PMID 16503281. Legătură externa în
|title=
(ajutor)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Hienele trecutului – ucigasii mancatori de oase, 17 februarie 2009, Nicu Parlog, Descoperă
- Oamenii hienă din Africa, 22 iulie 2013, Nicu Pârlog, Descoperă